NewsMaker

Parlamentul a amânat, din nou, examinarea „Declarației despre dosarele politice ale persoanelor persecutate de către regimul oligarhic”

Parlamentul a amânat, din nou, examinarea „Declarației despre dosarele politice ale persoanelor persecutate de către regimul oligarhic”. Deputații blocului ACUM au insistant ca examinarea documentului să fie inclusă pe ordinea de zi a ședinței din 20 debruarie, dar coautorii declarației – deputații PSRM au declarat că textul acesteia nu a fost definitivat.

La începutul ședinței legislativului, președintele fracțiunii Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PDA), Alexandr Slusari, a solicitat ca „Declarația despre dosarele politice ale persoanelor persecutate de către regimul oligarhic” să fie inclusă pe ordinea de zi.

„Parlamentul trebuie spă ia aprobe această decizie politică. Noi nu înlocuim justiția, dar trebuie să transmitem uns emnat către societate, precum că acest lucru nu se va repeta”, a menționat Slusari.

La rândul său, coautorul declarației, deputatul PSRM, Vlad Bătrîncea, a declarat că încă mai lucrează asupra textului documentului. Totodată, Bătrîncea i-a mulțumit procurorului general, Alexandr Stoianoglo, pentru inițiativa de a re-examina dosarele penale motivate politic.

Propunerea lui Slusari nu a fost susținută de majoritatea deputaților. Au votat în favoarea aceastei inițiative doar deputații din fracțiunile PDA și PAS.

Amintim că, în ședința parlamentului din 13 februarie,  deputații PSRM și cei al Blocului ACUM au propus să fie adoptată „Declarația despre dosarele politice ale persoanelor persecutate de către regimul oligarhic”, fapt care a provocat nemulțumirea deputaților din PDM și Partidul „ȘOR”.

NM a intrat în posesia textului „Declarației despre dosarele politice ale persoanelor persecutate de către regimul oligarhic”. În cadrul documentului, deputații propun constatarea faptul că în perioada în care Moldova era „stat capturat”, în țară au fost inițiate dosare penale politice, la comandă. Mai mult, „majoritatea dosarelor penale motivate politic nu au fost încetate sau revizuite, iar victimele nu numai că nu au fost reabilitate, dar continuă să fie hărțuite”, se arată în declarație.

Totodată, precizăm că miercuri, 19 februarie, procurorul general Alexandr Stoianoglo, a anunțat că un grup format din șase procurori va evalua și va prezenta rapoarte pe marginea 38 de dosare penale, pretins instrumentate pe motive politice.

Din lista respectivă fac parte inclusiv avocații Ana Ursachi, Eduard Rudenco și Ion Crețu. judecătorii Domnica Manole, Dorin Munteanu, Gheorghe Balan, dar și alte persoane: Gheorghe Petic, Grigore Petrenco, Pavel Grigorciuc, Sergiu Cibotari și Valentin Eșanu.

Susțineți-ne cu un like la pagina noastră de Facebook.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei ar putea avea loc în noiembrie? Cazul, examinat de Judecătoria Comrat

Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.

Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.

Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.

Sursa: Nokta

Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: