Parlamentul a votat legea privind ONG-urile. Ce prevede aceasta

Proiectul de lege privind organizațiile necomerciale a fost votat în ședința din 11 iunie a parlamentului, în lectura a doua. Inițiativa a fost susținută de 95 de deputați.

Discuțiile au durat multă vreme, întrucât deputații au avut divergențe în privința mai multor amendamente din această lege.

Astfel, în lectura a doua, legea cuprinde și amendamentul care prevede că în perioada campaniei electorale, ONG-urile nu pot presta servicii și sau susține material concurenții electorali și nu pot face campanie electorală, dar pot promova alegerile, pot organiza dezbateri electorale și pot monitoriza alegerile.

De asemenea, termenul de înregistrare a organizațiilor necomerciale este redus de la 30 la 15 zile, iar organizaţia necomercială este înregistrată de către Agenţia Servicii Publice și dobândește personalitate juridică din momentul înregistrării.

Pentru înregistrarea organizaţiei necomerciale, a modificărilor şi completărilor la statutul acesteia, nu se percepe taxă. Organul înregistrării de stat, în termen de 15 zile de la primirea documentelor, adoptă decizia de înregistrare sau de refuz în înregistrarea organizaţiei necomerciale.

Totodată, noile reglementări stabilesc principiile de constituire şi încetare a organizaţiilor necomerciale, de desfăşurare a activităţii, precum şi procedura de obţinere a statutului de utilitate publică.

Amintim că la începutul ședinței, deputatul  fracțiunii Platforma Acțiune și Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco l-a acuzat pe colegul său din legislativ, socialistul Vasile Bolea, că ar fi falsificat raportul Comisiei juridice și a introdus din proprie inițiativă 6 amendamente.

Ulterior, Comisia juridică s-a întrunit în ședință, iar Angel Agache, care a părăsit rândurile PDM și s-a alăturat grupului Pro Moldova, a fost înlocuit cu Eugeniu Nichiforciuc.

După mai multe dezbateri, socialiștii și-au retras sau modificat o bună parte din amendamentele înaintate pe ultima sută de metri.

Anterior, reprezentanții guvernării și-a exprimat rezerve față de unele prevederi ale legii, considerând că ar permite susținerea de către societatea civilă a partidelor politice.

Pe de altă parte, opoziția afirmă că anume socialiștii propun modificări care ar permite implicarea în campania electorală a fundațiilor de binefacere asociate unor politicieni.

Amintim că legea privind activitatea ONG-urilor a fost adoptată în primă lectură acum doi ani. Aceasta a revenit în atenția publică după ce UE a subliniat că inițiativa este una dintre condiționalitățile impuse pentru ca Moldova să beneficieze de a doua tranșă din ajutorul macrofinanciar, în mărime de 30 mln euro.

PSRM și președintele Igor Dodon au criticat forma inițială în care a fost formulat proiectul de lege.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andei Mardari / NewsMaker

Cresc cazurile de agresiune și intimidare a judecătorilor. CSM solicită Guvernului și Parlamentului legi și pedepse mai dure

Consiliul Superior al Magistraturii avertizează asupra creșterii riscurilor la adresa securității judecătorilor și cere Parlamentului și Guvernului modificări legislative urgente, inclusiv înăsprirea pedepselor pentru agresarea personalului instanțelor. Avertismentul vine după ce, săptămâna trecută, o femeie a atacat o judecătoare chiar în sala de ședințe a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, într-un dosar respins de instanță.

„Consiliul Superior al Magistraturii constată o creștere alarmantă a cazurilor de agresiune, intimidare și presiune asupra judecătorilor, inclusiv violență fizică în sălile de judecată, amenințări directe, hărțuire și campanii de intimidare în mediul online, în special în cauze sensibile și de mare corupție”, potrivit instituției.

În perioada 2025–2026, au fost înregistrate mai multe incidente grave în instanțele din Chișinău, Căușeni și Bălți, unele soldate cu traumatisme fizice ale judecătorilor, fapt ce confirmă existența unui risc real pentru siguranța magistraților și pentru independența justiției.

„CSM a condamnat public aceste fapte, a sesizat organele de urmărire penală și a promovat măsuri de securitate, inclusiv control sporit al accesului și dotarea instanțelor cu sisteme de protecție”, se mai arată în comunicat.

Protecția judecătorilor, insuficient reglementată

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția că actualul cadru normativ nu oferă o protecție suficientă judecătorilor, în condițiile în care lipsesc norme contravenționale și penale speciale, deși acestea au existat anterior în legislația națională și sunt consacrate în prezent în normele altor state europene.

În acest context, CSM solicită Parlamentului și Guvernului modificarea Codului contravențional și a Codului penal pentru sancționarea expresă a ultrajului, agresiunii, amenințării și hărțuirii împotriva judecătorilor, precum și adoptarea măsurilor legislative necesare pentru crearea și funcționarea poliției judiciare, ca mecanism esențial de protecție a instanțelor și a actului de justiție.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Ministerului Justiției, dar și de la președinta comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, Veronica Roșca. Până la publicarea materialului, aceștia nu au răspuns apelurilor noastre.

Amintim că o judecătoare a fost agresată pe 29 ianuarie, de către o justițiabilă, în incinta Judecătoriei Chișinău. Cazul a fost făcut public de Consiliul Superior al Magistraturii, care condamnă cu fermitate incidentul și îl califică drept un atac grav asupra independenței justiției și a autorității puterii judecătorești.
***
În august 2025, un judecător a fost atacat cu o cheie de gaz chiar în timpul unei ședințe de judecată, la Judecătoria Centru din Chișinău. Atacul s-a produs imediat după pronunțarea unei decizii, iar agresorul era un bărbat trimis în judecată pentru violență în familie.

Deși, după acel incident, subiectul creării Poliției Judecătorești a fost readus în atenția publică, inițiativa a rămas la nivel de intenție. Instituirea acestei structuri a fost inclusă în Planul de acțiuni pentru asigurarea independenței justiției pentru anii 2022–2025, aprobat în 2021. Documentul prevedea elaborarea și aprobarea, până la sfârșitul anului 2025, a cadrului normativ necesar, precum și dotarea fiecărei instanțe cu personal și echipamente specializate.

Fosta ministră a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, declara la sfârșitul verii trecute că au avut loc mai multe discuții între reprezentanții Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Superior al Magistraturii privind crearea Poliției Judecătorești. Potrivit acesteia, lipsa unui consens asupra instituției care ar urma să gestioneze noua structură a întârziat implementarea proiectului.
Instituirea Poliției Judecătorești presupune, totodată, alocarea unor resurse financiare și umane suplimentare, precum și reglementarea unui statut special pentru angajații acestei structure, a mai explicat ex-ministra Justiției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: