IPN

Țâcu și Năstase sar în apărarea academicienilor, după ce Chicu i-a numit „pseudo-cercetători”

Mai mulți angajați ai institutelor Academiei de Științe a Moldovei au anunțat o serie de protest. Aceștia susțin că mai bine de jumătate din angajații Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei vor ajunge șomeri, în urma desfășurării concursului proiectelor de cercetare finanțate prin intermediul Programului de Stat pentru anii 2020-2023. În replică, premierul Ion Chicu a scris pe pagina sa de Facebook că guvernul „nu irosește banii statului pentru pseudo-cercetători, înrolați în proiecte politice”. De cealaltă parte, deputatul Octavian Țâcu și liderul PDA, Andrei Năstase, s-au solidarizat cu oamenii de știință. Aceștia au cerut ca prim-ministrul să prezinte scuze publice. 

„Suntem gata să plătim pentru cercetări în matematică, fizică, chimie, biologie, medicină… și multe alte domenii! Nu irosim însă banii statului pentru pseudo-cercetători, înrolați în proiecte politice”. Cu această reacție vine premierul Ion Chicu, după ce mai mulți angajați ai institutelor Academiei de Științe a Moldovei au anunțat o serie de proteste.

Potrivit premierului, bugetul alocat pentru știință și cercetare în anul 2020 este cu 17% mai mare ca în 2019 și constituie 545 de milioane de lei. „Ce-ați livrat societății în schimbul sutelor de milioane de lei în ultimii ani, domnilor Domni?”, remarcă Ion Chicu.

Într-un briefing de presă din 6 martie, deputatul PUN, Octavian Țâcu, a declarat că lipsirea de finanțare a Institutului de Istorie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) ar fi un asalt al guvernării socialiste, în frunte cu Igor Dodon, asupra științei istorice din R. Moldova. De asemenea, Țîcu i-a cerut premierului Ion Chicu să-și ceară scuze pentru insultele aduse istoricilor. Acesta a menționat că de aproape două luni angajații Institutului de Istorie nu și-au primit salariile.

„Este o nouă încercare a guvernărilor de stânga neocomuniste de a distruge știința istorică și de a aplica o lovitură mediului academic și intelectual. Istoricii au fost în prima linie a luptei pentru independența Republicii Moldova. Declarația de Independență stipulează clar mesajul românesc al discursului istoric, care nu poate fi contestat de nicio guvernare, cu atât mai puțin de premierul Chicu”, a precizat istoricul.

Prim-ministrul a venit cu o replică pe pagina sa de Facebook.

„”Istoricii” nu au căștigat proiecte pentru finanțare de la stat în urma concursului din… august 2019. Și ei știu de asta, dar guvernul actual le este de vină. Guvernul actual, prin decizia sa de acum căteva săptămâini, acordă finanțare instituțională și ”istoricilor”. Deși, guvernul din august 2019 nu le-a oferit nici un proiect. Iată de ce tot ce se întâmplă în jurul acestor acțiuni este politică pură. Și murdară, totodată. Și da, solicitarea către ”istorici” de a prezenta societății rezultatele muncii lor din ultimii ani, pentru care țara a plătit zeci și sute de milioane de lei – rămâne actuală. După cum am mai spus, majorăm semnificativ investițiile statului în educație și știință pentru țară și oameni. Inginerie, matematică, fizică, chimie… și multe altele. Pentru politică în AȘM bani nu avem”, a răspuns Ion Chicu.

Într-o înregistrare LIVE pe facebook, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a anunțat că formațiunea se solidarizează cu oamenii de știință.

„Platforma DA condamnă acțiunile guvernului, a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării orientate împotriva angajaților Institutului de Istorie al Academiei de Științe. Abuzurile autorităților sunt parte a politicii antinaționale a noii guvernări PSRM-PD, fie că este formalizată sau nu”, a declarat Năstase.

Acesta a anunțat că jumătate dintre angajații Institutului de Istorie al AȘM vor fi disponibilizați în urma desfășurării unui pretins concurs al proiectelor de cercetare finanțate prin intermediul programului de stat pentru 2020-2023.

„PDA cere îndeplinirea solicitărilor înaintate de către organizația sindicală a institutului, prin revizuirea modalității de finanțare a domeniului de cercetare și inovare. De asemenea, condamnă declarațiile scandaloare ale premierului Chicu. Îi cerem să prezinte scuzele necesare”, a mai spus liderul Platformei DA.

Precizăm că angajații Institutului de Istorie au emis o declarație prin care anunță inițierea unei serii de acțiuni de protest prin care să sensibilizeze opinia publică și autoritățile Republicii Moldova despre situația creată în colectiv. Angajații mai spun că guvernarea încearcă să distrugă, pe etape, Institutul de Istorie, aplicând mecanismele concursului trucat și penuriei financiare, în încercarea de a controla politic procesul cunoașterii istorice și filosofice.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez”. Reacții după precizările Maiei Sandu privind unirea

Noile declarații ale președintei Maia Sandu privind o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, făcute în cadrul conferinței de presă din 22 ianuarie, au stârnit un val de reacții critice în spațiul public, în special din partea unioniștilor. Aceștia o acuză pe șefa statului că ar fi abandonat idealul reunirii, după ce Sandu a afirmat că ideea nu este susținută de o majoritate a cetățenilor și că autoritățile vor acționa strict în baza voinței populare, cu prioritate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții dure din partea unor politicieni și activiști unioniști.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, și unionistul Dragoș Galbur, a afirmat că șefa statului nu are un plan de reunificare și că discursul său confirmă faptul că integrarea europeană rămâne singurul obiectiv strategic promovat de actuala guvernare.

„Multă lume a încercat să mă convingă în ultimele zile că va fi abordat anume subiectul reunirii cu România. Nu are cum. Conferința de presă de azi mi-a dat dreptate. Niciun plan de reunire. Integrare europeană, creșterea economiei și consolidarea apărării Republicii Moldova. Vom face noi Unirea”, a scris Galbur într-o reacție publică.

Și ex-deputata și fosta secretară de stat în Guvernul României, Ana Guțu, a criticat modul în care subiectul Unirii a fost abordat în conferința de presă, susținând că tema a fost evitată și înlocuită cu un discurs tehnic despre integrarea europeană. În opinia sa, declarațiile Maiei Sandu au produs o dezamăgire profundă în rândul susținătorilor unirii.

Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez (Care referendum? Care Unire?!) – trebuie să ai mare talent de manipulare/eschivare ca să răspunzi la întrebările despre Unire fără să rostești cuvântul „Unire”, a declarat aceasta.

Poziții critice au fost exprimate și de reprezentanți ai societății civile. Activista Inna Virtosu a declarat că ideea Unirii este „pusă pe pauză” și utilizată mai degrabă ca instrument retoric, în timp ce problemele interne ale statului rămân nerezolvate.

Pe scurt: Unirea se amână. Direcția oficială rămâne Uniunea Europeană. Ni se prezintă o listă frumos ambalată de priorități:- politica externă orientată spre UE;- combaterea corupției, investiții în armată; protecția copiilor și adolescenților. Sună bine. Aproape impecabil. Doar că realitatea de jos nu se aliniază cu discursul de sus.Statul pare blocat între promisiuni mari și rezultate mici. Când ideea Unirii apare, e mai degrabă ca instrument retoric decât ca proiect real. Când nu mai funcționează, e pusă la sertar”, a subliniat activista.

În același timp, mai mulți jurnaliști și analiști au oferit interpretări mai nuanțate. Jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Robert Lupițu, consideră că mesajul Maiei Sandu indică o abordare strategică, în care aderarea la Uniunea Europeană este „planul A”, iar Unirea cu România ar putea deveni o opțiune alternativă, în funcție de evoluțiile politice și geopolitice.

Dacă trecem de fraza rostită fără ezitare în interviul cu jurnaliștii britanici – „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România” -, Maia Sandu a continuat și în acel interviu cu aceleași argumente prezentate astăzi. Aderarea la UE este planul A, unirea ar fi planul B. Și de aici începe jocul. Dacă UE și R. Moldova găsesc cum să accelereze aderarea, trecând peste veto-ul ungar legat de Ucraina (aflată la pachet cu Moldova), atunci planul B cade. De UE și statele membre depinde și posibil ca mesajul Maiei Sandu să fie un semnal al potențialelor evoluții”, consideră jurnalistul.

Robert Lupițu mai spune că pe măsură ce Republica Moldova nu ar reuși să finalizeze negocierile de aderare la UE până în 2028, ideea unirii cu România poate deveni, din perspectiva Chișinăului, “scurtătura” către UE.

La rândul său, jurnalistul Deutsche Welle, Vitalie Ciobanu, a apreciat că, în actualul context regional, Unirea nu mai este doar un ideal istoric, ci poate fi percepută ca o posibilă soluție de siguranță pentru Republica Moldova

„Un lider politic al unei țări mici, amenințate cu pieirea, este obligat să se gândească la soluții alternative. Astfel că Unirea, văzută ca un ideal romantic, ca un deziderat istoric care putea fi plasat pe umerii generațiilor viitoare, a devenit azi pentru moldoveni o soluție „de avarie”, o șansă de supraviețuire”, a subliniat acesta.

Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace

Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

***

Remintim că, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat la podcastul britanic „The Rest Is Politics” că ar vota „DA” în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea cu România. Oficiala a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: