Știri

Țâcu și Năstase sar în apărarea academicienilor, după ce Chicu i-a numit „pseudo-cercetători”

Stela Untila
| 6 martie, 2020
13:32

Mai mulți angajați ai institutelor Academiei de Științe a Moldovei au anunțat o serie de protest. Aceștia susțin că mai bine de jumătate din angajații Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei vor ajunge șomeri, în urma desfășurării concursului proiectelor de cercetare finanțate prin intermediul Programului de Stat pentru anii 2020-2023. În replică, premierul Ion Chicu a scris pe pagina sa de Facebook că guvernul „nu irosește banii statului pentru pseudo-cercetători, înrolați în proiecte politice”. De cealaltă parte, deputatul Octavian Țâcu și liderul PDA, Andrei Năstase, s-au solidarizat cu oamenii de știință. Aceștia au cerut ca prim-ministrul să prezinte scuze publice.

„Suntem gata să plătim pentru cercetări în matematică, fizică, chimie, biologie, medicină… și multe alte domenii! Nu irosim însă banii statului pentru pseudo-cercetători, înrolați în proiecte politice”. Cu această reacție vine premierul Ion Chicu, după ce mai mulți angajați ai institutelor Academiei de Științe a Moldovei au anunțat o serie de proteste.

Potrivit premierului, bugetul alocat pentru știință și cercetare în anul 2020 este cu 17% mai mare ca în 2019 și constituie 545 de milioane de lei. „Ce-ați livrat societății în schimbul sutelor de milioane de lei în ultimii ani, domnilor Domni?”, remarcă Ion Chicu.

Într-un briefing de presă din 6 martie, deputatul PUN, Octavian Țâcu, a declarat că lipsirea de finanțare a Institutului de Istorie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) ar fi un asalt al guvernării socialiste, în frunte cu Igor Dodon, asupra științei istorice din R. Moldova. De asemenea, Țîcu i-a cerut premierului Ion Chicu să-și ceară scuze pentru insultele aduse istoricilor. Acesta a menționat că de aproape două luni angajații Institutului de Istorie nu și-au primit salariile.

„Este o nouă încercare a guvernărilor de stânga neocomuniste de a distruge știința istorică și de a aplica o lovitură mediului academic și intelectual. Istoricii au fost în prima linie a luptei pentru independența Republicii Moldova. Declarația de Independență stipulează clar mesajul românesc al discursului istoric, care nu poate fi contestat de nicio guvernare, cu atât mai puțin de premierul Chicu”, a precizat istoricul.

Prim-ministrul a venit cu o replică pe pagina sa de Facebook.

„”Istoricii” nu au căștigat proiecte pentru finanțare de la stat în urma concursului din… august 2019. Și ei știu de asta, dar guvernul actual le este de vină. Guvernul actual, prin decizia sa de acum căteva săptămâini, acordă finanțare instituțională și ”istoricilor”. Deși, guvernul din august 2019 nu le-a oferit nici un proiect. Iată de ce tot ce se întâmplă în jurul acestor acțiuni este politică pură. Și murdară, totodată. Și da, solicitarea către ”istorici” de a prezenta societății rezultatele muncii lor din ultimii ani, pentru care țara a plătit zeci și sute de milioane de lei – rămâne actuală. După cum am mai spus, majorăm semnificativ investițiile statului în educație și știință pentru țară și oameni. Inginerie, matematică, fizică, chimie… și multe altele. Pentru politică în AȘM bani nu avem”, a răspuns Ion Chicu.

Într-o înregistrare LIVE pe facebook, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a anunțat că formațiunea se solidarizează cu oamenii de știință.

„Platforma DA condamnă acțiunile guvernului, a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării orientate împotriva angajaților Institutului de Istorie al Academiei de Științe. Abuzurile autorităților sunt parte a politicii antinaționale a noii guvernări PSRM-PD, fie că este formalizată sau nu”, a declarat Năstase.

Acesta a anunțat că jumătate dintre angajații Institutului de Istorie al AȘM vor fi disponibilizați în urma desfășurării unui pretins concurs al proiectelor de cercetare finanțate prin intermediul programului de stat pentru 2020-2023.

„PDA cere îndeplinirea solicitărilor înaintate de către organizația sindicală a institutului, prin revizuirea modalității de finanțare a domeniului de cercetare și inovare. De asemenea, condamnă declarațiile scandaloare ale premierului Chicu. Îi cerem să prezinte scuzele necesare”, a mai spus liderul Platformei DA.

Precizăm că angajații Institutului de Istorie au emis o declarație prin care anunță inițierea unei serii de acțiuni de protest prin care să sensibilizeze opinia publică și autoritățile Republicii Moldova despre situația creată în colectiv. Angajații mai spun că guvernarea încearcă să distrugă, pe etape, Institutul de Istorie, aplicând mecanismele concursului trucat și penuriei financiare, în încercarea de a controla politic procesul cunoașterii istorice și filosofice.

academia de știință, chicu, năstase, știința, țâcu

Știri similare

Politică

„Alternativa” înaintează în Parlament cererea de depolitizare a instituțiilor statului. Declarație

Politică

Alternativa vrea depolitizarea instituțiilor statului: Ceban, Chicu, Stoianoglo și Tkaciuk pregătesc declarația

Politică

Fără alegeri, deocamdată, în Găgăuzia: ce legătură are Chișinăul și ce urmează? ANALIZĂ

Ecaterina Dubasova
| 21 ianuarie, 2026
16:33

Astăzi, în autonomia găgăuză, urma să înceapă procesul de înaintare a candidaților la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Procedura însă nici nu a apucat să fie pusă în aplicare, fiind practic suspendată imediat. Consiliul Electoral Central (CEC) al Găgăuziei a anunțat, pe 21 ianuarie, că desfășurarea alegerilor, programate pentru 22 martie, este imposibilă. Joi, la Comrat, deputații APG urmează să se întrunească într-o ședință extraordinară. NewsMaker explică ce s-a întâmplat, ce moștenire lasă actuala componență a APG, dacă sunt așteptate schimbări semnificative după alegeri și când ar putea avea loc, în cele din urmă, scrutinul.

Desfășurarea alegerilor – imposibilă

Procesul electoral din Găgăuzia a fost lansat formal pe 21 ianuarie și prevedea înaintarea candidaților la funcția de deputat în Adunarea Populară a autonomiei, precum și colectarea semnăturilor în susținerea acestora. Procedura a fost, însă, suspendată, chiar în aceeași zi. Consiliul Electoral Central a anunțat, într-un comunicat de presă, că desfășurarea alegerilor programate pentru 22 martie este imposibilă. Decizia vine după ce Cancelaria de Stat a contestat două hotărâri ale Adunării Populare, adoptate în decembrie 2025, care vizează constituirea organului electoral al autonomiei.

În Codul electoral al Republicii Moldova, acest organ este denumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (CEC), în timp ce în hotărârile Adunării Populare apare ca Comisia Electorală Centrală. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis contestația Cancelariei de Stat. Drept urmare, hotărârile care vizau constituirea organului electoral au fost anulate, iar în lipsa unui organ electoral legal constituit, organizarea alegerilor nu este posibilă.

Directorul laf.md, Vitalii Gaidarji, califică dificultățile legate de diferența de denumire a organelor electorale drept previzibile. „Cum, de exemplu, vor fi indicate plățile financiare pentru un organ care nu există în lista instituțiilor de stat?”, s-a întrebat Gaidarji.

Autoritățile din Găgăuzia pornesc însă de la faptul că, în legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, organul electoral este denumit Comisia Electorală Centrală. Încă înainte de decizia Curții Supreme de Justiție, membrul Biroului permanent al APG, juristul Gheorghe Leiciu, avertiza că anularea alegerilor din cauza denumirii organului electoral ar reprezenta „o lovitură puternică pentru democrație”.

Acum, Adunarea Populară urmează să se întrunească într-o ședință de urgență pe 22 ianuarie. Deputatul Alexandr Tarnavschi a explicat într-un comentariu pentru NM că, pentru deblocarea procesului electoral, este necesar să fie modificate hotărârile contestate de Cancelaria de Stat, să fie aprobată componența CEC și să fie stabilită o nouă dată a alegerilor, iar în timpul rămas să fie aduse în ordine toate actele adoptate anterior, astfel încât în ele să fie utilizată anume formularea Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, și nu Comisia Electorală Centrală

„Nici mie nu mi-ar plăcea ca prevederile legii «Cu privire la statutul juridic special» să fie modificate în acest mod. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că Parlamentul, adoptând noul Cod electoral, nu a respectat legea «Cu privire la statutul juridic special» și a utilizat formularea «CEC». Instanța consideră că legile adoptate ulterior au o forță mai mare. Ca politicieni, putem discuta mult pe această temă. Dar ca pragmatiști, trebuie să aducem actele legislative în ordine și să organizăm alegerile”, a menționat Tarnavschi.

Mandat marcat de instabilitate

Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat încă în noiembrie anul trecut. Cu toate acestea, deputații nu au reușit mult timp să aprobe data alegerilor. Motivul este că APG a desființat Comisia Electorală Centrală permanentă a Găgăuziei. Speakerul de atunci, Dmitri Constantinov, a explicat această decizie prin necesitatea economisirii bugetului autonomiei. În cele din urmă, când mandatul actualei componențe a APG a ajuns la final, s-a constatat că nu are cine să organizeze alegerile. Cancelaria de Stat a contestat decizia APG privind dizolvarea CEC-ului autonomiei. Adunarea Populară a fost nevoită să restabilească CEC-ul. Ulterior, au fost adoptate hotărâri privind completarea componenței comisiei. Anume aceste hotărâri au fost contestate din nou de Cancelaria de Stat.

Actuala componență a Adunării Populare a Găgăuziei, aflată pe final de mandat, cu greu poate fi descrisă drept una stabilă. Alegerile precedente pentru legislativul autonomiei au avut loc în toamna anului 2021. Cu toate acestea, noua componență a APG nu a reușit să-și înceapă activitatea timp de mai multe luni, deoarece deputații nu au putut alege un speaker. Conform regulamentului, acesta este ales cu majoritatea voturilor, prin vot secret. În condițiile în care majoritatea deputaților au fost aleși ca independenți, formarea unei majorități stabile s-a dovedit imposibilă. Speakerul a fost ales abia din a 15-a tentativă, funcția fiind preluată de Dmitri Constantinov.

În 2023, în autonomie au avut loc alegerile pentru funcția de bașcan, câștigate de Evghenia Guțul, asociată cu oligarhul Ilan Șor, care se află în prezent în Rusia. La colaborarea cu Șor a mers și Dmitri Constantinov. Șor a folosit Găgăuzia drept o platformă de confruntare cu puterea centrală a Republicii Moldova, reprezentată de partidul de guvernământ PAS și de președinta Maia Sandu. Sub conducerea lui Constantinov, Adunarea Populară a adoptat, la rândul său, o linie de înăsprire a relațiilor dintre Comrat și Chișinău. Ca urmare, delegația APG și-a suspendat participarea la grupul de lucru interparlamentar pentru Găgăuzia, din care fac parte deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare.

După ce Ilan Șor a anunțat că își încheie „proiectele sociale” din Republica Moldova, Dmitri Constantinov a renunțat la funcția de speaker. În aceeași perioadă, retorica autorităților din Găgăuzia s-a schimbat radical, trecând de la confruntarea cu puterea centrală la căutarea unor compromisuri. La sfârșitul lunii decembrie 2025, Constantinov a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu și a fost dat în urmărire. Potrivit informațiilor disponibile, acesta s-ar fi ascuns în regiunea transnistreană.

Astfel, Adunarea Populară a Găgăuziei a rămas fără conducător, deputații – fără mandate, iar autonomia – deja și fără o dată a alegerilor.

Puterea se va schimba?

În orice caz, alegerile pentru organul legislativ al autonomiei vor avea loc. Totuși, experții nu se așteaptă la schimbări serioase în componența Adunării Populare a Găgăuziei. Vitalii Gaidarji consideră că se va schimba 20–30% din componența APG. De aceeași părere este și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova. „Majoritatea deputaților vor candida din nou și, cel mai probabil, vor câștiga”, crede ea. Atât Jekova, cât și Gaidarji explică acest lucru prin faptul că, în majoritatea circumscripțiilor, de obicei câștigă „liderii agricoli – antreprenori care au putere și influență”.

Separat, merită menționată și influența lui Șor. „El parcă a anunțat retragerea, dar este posibil să vedem în cursa electorală persoane aflate sub controlul său. Deocamdată, însă, nu este clar sub ce formă”, a remarcat Jekova.

Un alt actor care poate influența alegerile este fosta bașcană a Găgăuziei, lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah. Jekova a remarcat că membrii partidului lui Vlah, după stabilirea datei alegerilor pentru APG, au început să fie mai activi pe rețelele de socializare. Este foarte posibil ca „Inima Moldovei” să participe activ în campanie.

De menționat că, în Găgăuzia, candidații susținuți de partide câștigă mai rar alegerile. De regulă, în circumscripții se impun candidații independenți. Cu toate acestea, socialiștii participă constant la alegerile din autonomie. La începutul lunii ianuarie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, s-a întâlnit cu organizația PSRM din Găgăuzia, iar formațiunea a anunțat că va înainta candidați în toate cele 35 de circumscripții electorale.

Partidul de guvernământ PAS, în schimb, de regulă nu participă la alegerile din autonomie, întrucât are poziții foarte slabe în Găgăuzia. Chiar dacă vor exista candidați susținuți de formațiune în cursa electorală, acestora le-ar fi mai avantajos să nu își facă publică afilierea cu PAS.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!