Știri

Țâcu și Năstase sar în apărarea academicienilor, după ce Chicu i-a numit „pseudo-cercetători”

Stela Untila
| 6 martie, 2020
13:32

Mai mulți angajați ai institutelor Academiei de Științe a Moldovei au anunțat o serie de protest. Aceștia susțin că mai bine de jumătate din angajații Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei vor ajunge șomeri, în urma desfășurării concursului proiectelor de cercetare finanțate prin intermediul Programului de Stat pentru anii 2020-2023. În replică, premierul Ion Chicu a scris pe pagina sa de Facebook că guvernul „nu irosește banii statului pentru pseudo-cercetători, înrolați în proiecte politice”. De cealaltă parte, deputatul Octavian Țâcu și liderul PDA, Andrei Năstase, s-au solidarizat cu oamenii de știință. Aceștia au cerut ca prim-ministrul să prezinte scuze publice.

„Suntem gata să plătim pentru cercetări în matematică, fizică, chimie, biologie, medicină… și multe alte domenii! Nu irosim însă banii statului pentru pseudo-cercetători, înrolați în proiecte politice”. Cu această reacție vine premierul Ion Chicu, după ce mai mulți angajați ai institutelor Academiei de Științe a Moldovei au anunțat o serie de proteste.

Potrivit premierului, bugetul alocat pentru știință și cercetare în anul 2020 este cu 17% mai mare ca în 2019 și constituie 545 de milioane de lei. „Ce-ați livrat societății în schimbul sutelor de milioane de lei în ultimii ani, domnilor Domni?”, remarcă Ion Chicu.

Într-un briefing de presă din 6 martie, deputatul PUN, Octavian Țâcu, a declarat că lipsirea de finanțare a Institutului de Istorie din cadrul Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) ar fi un asalt al guvernării socialiste, în frunte cu Igor Dodon, asupra științei istorice din R. Moldova. De asemenea, Țîcu i-a cerut premierului Ion Chicu să-și ceară scuze pentru insultele aduse istoricilor. Acesta a menționat că de aproape două luni angajații Institutului de Istorie nu și-au primit salariile.

„Este o nouă încercare a guvernărilor de stânga neocomuniste de a distruge știința istorică și de a aplica o lovitură mediului academic și intelectual. Istoricii au fost în prima linie a luptei pentru independența Republicii Moldova. Declarația de Independență stipulează clar mesajul românesc al discursului istoric, care nu poate fi contestat de nicio guvernare, cu atât mai puțin de premierul Chicu”, a precizat istoricul.

Prim-ministrul a venit cu o replică pe pagina sa de Facebook.

„”Istoricii” nu au căștigat proiecte pentru finanțare de la stat în urma concursului din… august 2019. Și ei știu de asta, dar guvernul actual le este de vină. Guvernul actual, prin decizia sa de acum căteva săptămâini, acordă finanțare instituțională și ”istoricilor”. Deși, guvernul din august 2019 nu le-a oferit nici un proiect. Iată de ce tot ce se întâmplă în jurul acestor acțiuni este politică pură. Și murdară, totodată. Și da, solicitarea către ”istorici” de a prezenta societății rezultatele muncii lor din ultimii ani, pentru care țara a plătit zeci și sute de milioane de lei – rămâne actuală. După cum am mai spus, majorăm semnificativ investițiile statului în educație și știință pentru țară și oameni. Inginerie, matematică, fizică, chimie… și multe altele. Pentru politică în AȘM bani nu avem”, a răspuns Ion Chicu.

Într-o înregistrare LIVE pe facebook, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a anunțat că formațiunea se solidarizează cu oamenii de știință.

„Platforma DA condamnă acțiunile guvernului, a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării orientate împotriva angajaților Institutului de Istorie al Academiei de Științe. Abuzurile autorităților sunt parte a politicii antinaționale a noii guvernări PSRM-PD, fie că este formalizată sau nu”, a declarat Năstase.

Acesta a anunțat că jumătate dintre angajații Institutului de Istorie al AȘM vor fi disponibilizați în urma desfășurării unui pretins concurs al proiectelor de cercetare finanțate prin intermediul programului de stat pentru 2020-2023.

„PDA cere îndeplinirea solicitărilor înaintate de către organizația sindicală a institutului, prin revizuirea modalității de finanțare a domeniului de cercetare și inovare. De asemenea, condamnă declarațiile scandaloare ale premierului Chicu. Îi cerem să prezinte scuzele necesare”, a mai spus liderul Platformei DA.

Precizăm că angajații Institutului de Istorie au emis o declarație prin care anunță inițierea unei serii de acțiuni de protest prin care să sensibilizeze opinia publică și autoritățile Republicii Moldova despre situația creată în colectiv. Angajații mai spun că guvernarea încearcă să distrugă, pe etape, Institutul de Istorie, aplicând mecanismele concursului trucat și penuriei financiare, în încercarea de a controla politic procesul cunoașterii istorice și filosofice.

academia de știință, chicu, năstase, știința, țâcu

Știri similare

Politică

„Alternativa” înaintează în Parlament cererea de depolitizare a instituțiilor statului. Declarație

Politică

Alternativa vrea depolitizarea instituțiilor statului: Ceban, Chicu, Stoianoglo și Tkaciuk pregătesc declarația

Politică

Proiectul politicii fiscale pentru 2027, aprobat de Guvern, va aduce mai puțini bani la buget? Cu cât vor crește taxele și la ce

Mihaela Conovali
| 8 septembrie, 2026
11:42

Guvernul a aprobat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027. Premierul Vasile Tofan a declarat că noua formulă a proiectului își propune să aducă 5,1 miliarde de lei la buget. Principala sursă de venituri ține de taxarea suplimentară a viciilor. Tofan și-a exprimat speranța ca proiectul politicii fiscale și vamale să fie adoptat până la sfârșitul lunii septembrie. Premierul a admis că sunt lucruri care pot fi îmbunătățite și a îndemnat societatea să vină cu recomandări. Potrivit lui Tofan, eventuale corectări vor putea fi făcute între lecturi în Parlament.

„Astăzi aprobăm și trimitem în Parlament proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027. (…) A fost un exercițiu complicat. Acest Guvern a fost investit pe 22 iulie. Noi, din start, am fost într-o cursă contra-cronometru. De asta am insistat, chiar la prima ședință de Guvern, ca până pe 6 august să venim cu noua viziune de politică fiscală. (…) Pentru ca să avem destul timp pentru consultări, ca până la 1 ianuarie să fie destul timp ca contabilii, companiile, societatea civilă să aibă timp să se pregătească pentru această nouă politică-fiscală. (…) E foarte important ca această politică-fiscală să meargă în Parlament cât de curând posibil și acolo să lăsăm mai mult spațiu pentru eventuale completări, dacă sunt necesare”, a comunicat Tofan în debutul ședinței Guvernului.

Tofan a spus că noua formulă a proiectului își propune să aducă 5,1 miliarde de lei la buget, față de prima versiune a politicii fiscale – 6 miliarde de lei. „Un pic mai puțin”, a comunicat Tofan, adăugând că în noua formulă „au fost puse accentele corect”. „Din această politică fiscală, principală sursă de venituri ține de taxarea suplimentară a viciilor – circa 2,7 miliarde de lei”, a precizat Tofan.

„Încurajez în continuare societatea civilă, mediul de afaceri: dacă mai sunt scăpări din partea noastră, dacă sunt lucruri care pot fi corectate, avem metoda democratică de a o face între lecturile în Parlament”, a declarat premierul. „Admit că mai sunt lucruri care pot fi îmbunătățite la acest proiect de lege și încurajez toată lumea să vină cu recomandări. (…) Dacă sunt lucruri pe care le putem repara, o să le reparăm. (…) Cred că o să avem dezbateri intense în Parlament. În același timp sper să putem totuși adopta această politică până la sfârșitul lui septembrie ca să poată intra în vigoare înainte de octombrie”, a menționat Tofan.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a precizat că politica fiscală este propusă în mare parte să intre în vigoare pentru anul 2027, cu excepția TVA la colete, care se propune să intre în vigoare pe 1 octombrie 2026.

Ce prevede proiectul

În ceea ce privește impozitarea persoanelor juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, se propune majorarea de la 7% la 12% a cotei impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești, extinderea aplicării cotei „0” pentru profitul nedistribuit, revizuirea condițiilor de eligibilitate a contribuabililor drept subiecți a impozitării cu 4% și eliminarea unor scutirii de la plata impozitului pe venit.

În ceea ce privește impozitarea persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, se propune majorarea scutirii personale și a scutirii personale majore de la 29 700 la 40 020 de lei anual și, respectiv, de la 34 620 la 40 020 de lei; revizuirea condițiilor de stabilire a „locuinței de bază” și a cotelor impozitului pentru veniturile investiționale (de capital); stabilirea unui prag de 100 de lei al datoriei la impozitul pe venit pentru persoanele care efectuează desemnarea procentuală; extinderea bazei impozabile prin revizuirea spectrului veniturilor neimpozabile și excluderea reducerii de 50% la determinarea creșterii de capital; revizuirea condițiilor de determinare a creșterii de capital și clarificarea modului de determinare și achitare a obligației fiscale aferente veniturilor obținute din transmiterea în posesie și/sau folosință a proprietății imobiliare.

Proiectul vizează și impozitarea nerezidenților, precum și instituirea taxei de viciu aferente participării la jocurile de noroc și loterii.

Totodată, modificările vizează și taxa pe valoarea adăugată. Ministra Finanțelor a declarat că, în sectorul HoReCa, TVA crește de la 8% la 12%, dar „oricum companiile, dacă sunt pe profit, au dreptul să beneficieze la impozitul pe venit de scutire”. Totodată, se propune stabilirea cotei TVA în mărime de 12% pentru producția de zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și horticultură în formă naturală, produsă și/sau importată pe teritoriul Republicii Moldova. La fel, cota TVA de 12% se va aplica inclusiv pentru la fructele proaspete, clasificate la pozițiile tarifare 080840000 și 081030 (gutui, coacază), produse, importate și/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, se propune, începând cu 01.04.2027, aplicarea cotei reduse a TVA de 8% pentru livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a gazelor naturale livrate consumatorilor finali, în limita unui volum de până la 150 m³ pe fiecare perioadă fiscală, pentru fiecare punct de consum aferent bunurilor cu destinație locativă, inclusiv casele de vacanță, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află acestea.

O altă modificare vizează impozitarea vânzărilor la distanță de mărfuri importate în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro. „Se propune TVA de 20% începând cu 1 octombrie”, a comunicat ministra Finanțelor. Totodată, se propune instituirea taxei de gestionare în cuantum de 12 lei pentru trimiterile poștale care fac obiectul vânzării la distanță.

Modificările care urmează a fi făcute mai vizează accizele, administrarea fiscală, impozitul pe bunurile imobiliare, taxele locale, inclusiv taxele rutiere.

În ceea ce privește accizele, se propune majorarea accizei pentru produsele din tutun – o creștere de 20% în 2027 și de 15% în 2028 și 2029. Pentru cartușe și rezervoarele de țigări electronice, creșterea va fi de 15% și, respectiv, 10%. Totodată, se intenționează introducerea accizei pentru lichidele fără nicotină destinate țigărilor electronice. La fel, se intenționează revizuirea coeficientului pentru prețul de referință al țigărilor – de la 1,47 la 1,57. Totodată, se dorește extinderea bazei accizabile asupra băuturilor nealcoolice carbogazoase cu zahăr adăugat sau îndulcitor, a băuturilor energizante. Totodată, se vor introduce accize pentru articolele pirotehnice. Se va majora cu 10% a cotei accizei pentru majoritatea mărfurilor accizabile începând cu anul 2027. Pentru motorină, o majorare mai accentuată – de 20%, a precizat ministra Finanțelor. La fel, se dorește majorarea cu 10% a accizei pentru autoturisme cu motor cu ardere internă și introducerea unei accize pentru autoturismele exclusiv electrice, calculată în funcție de masa vehiculului, cu menținerea facilității de 25% mai mici pentru autoturismele electrice pentru următorul an.