Aeroportul Chișinău

Deputată PAS, despre criza de kerosen din cauza Lukoil: „Avioanele se pot aproviziona și în alt stat”

Deputata PAS Ana Calinici nu vede un risc de întrerupere a aprovizionării cu kerosen pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău, întrucât, spune ea, aeronavele se pot alimenta și în alte state. Parlamentara a precizat că, în prezent, Guvernul poartă negocieri cu Lukoil pentru preluarea infrastructurii de alimentare, în contextul sancțiunilor americane care vor intra în vigoare peste zece zile.

„Cu privire la kerosen, avioanele circulă permanent, deci ele pot să se aprovizioneze și în alt stat, în alt aeroport. Cred ca nu este un risc de lipsă de aprovizionare cu combustibil a avioanelor, pentru că ele mereu circulă și sunt și alte stații de unde se pot aproviziona. E chestiune despre noi, ca stat, să ieșim din această criză, să găsim o soluție. S-a înaintat oferta, se așteaptă cu pași destul de urgenți să se reacționeze la această ofertă”, a precizat Ana Calinici la TVR Moldova.

Reamintim că Statele Unite ale Americii au inclus, pe 22 octombrie, pe lista lor neagră de sancțiuni, două cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme și de către Marea Britanie.

Pe 5 noiembrie, Guvernul a anunțat că identifică soluții pentru asigurarea alimentării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga”, după sancțiunile SUA. Premierul Alexandru Munteanu a precizat că este nevoie de o soluție rezonabilă care să garanteze securitatea și funcționarea aeroportului, considerat „poarta țării”.

Pe 10 noiembrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu a confirmat că statul a demarat negocierile cu Lukoil-Moldova pentru preluarea infrastructurii de alimentare cu kerosen a Aeroportului Chișinău. Oficialul a precizat că autoritățile au realizat deja o serie de acțiuni pentru transferul acestei infrastructuri în proprietatea statului, iar acum responsabilitatea revine companiei ruse, care trebuie să finalizeze procedurile „în regim urgent”.

Precizăm că Lukoil deține aproximativ 110 benzinării din cele circa 570 din Moldova, fiind un agent economic de mare anvergură și un jucător important pentru economia națională, potrivit ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea. Mai mult, compania este singurul importator și vânzător de produse petroliere pentru Aeroportul Chișinău și deține infrastructura de depozitare și încărcare a avioanelor pe teritoriul aeroportului”.

De menționat că sancțiunile SUA vor intra în vigoare pe data de 21 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avertizare: Moldovenii aflați în Rusia riscă să fie presați să accepte obligații militare

Cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Federației Ruse ar putea fi presați să accepte obligații militare. Avertismentul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul unui decret prezidențial emis la Moscova la 5 noiembrie 2025, care prevede că anumite categorii de cetățeni străini ce solicită permis de ședere sau cetățenia rusă pot fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte un document care să confirme inaptitudinea pentru armată.

Potrivit MAE, deși autoritățile ruse invocă existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii moldoveni, modul de aplicare a acestora rămâne neclar. În practică, există riscul ca persoanele vizate să fie constrânse să accepte obligații militare.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor moldoveni aflați în Federația Rusă să manifeste maximă prudență și să evite semnarea oricăror documente cu caracter militar fără consultarea prealabilă a unui jurist. Totodată, MAE îndeamnă persoanele care se confruntă cu presiuni să solicite imediat asistență consulară.

Pentru informații suplimentare și sprijin, cetățenii sunt încurajați să contacteze misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Moscova.

Ce prevede decretul care condiționează actele de ședere de serviciul militar

Zeci de mii de bărbați străini care solicită permis de ședere sau cetățenia Federației Ruse nu mai pot depune dosarele fără un contract cu armata rusă sau fără un certificat de inaptitudine militară, arată o investigație a publicației „Sistema”. Noile reguli îi vizează în special pe cei care încearcă să se legalizeze pe motive familiale sau în baza unei șederi îndelungate în Rusia.

Străini în fața clădirii Centrului Multifuncțional de Migrație din Moscova, anul 2021

Documentul, semnat de Putin pe 5 noiembrie, curent, prevede obligativitatea semnării unui contract militar de către cetățeni străini pentru obținerea permisului de ședere în Rusia, potrivit agenției Nastoyashchee Vremya.

În lipsa documentelor cerute, solicitanții au practic două opțiuni: fie renunță la procesul de legalizare, fie semnează un contract de serviciu cu Ministerul Apărării sau cu structuri afiliate, pentru a putea continua procedura.

Regulile nu se aplică însă tuturor. Sunt exceptați studenții, specialiștii înalt calificați și participanții la programe de repatriere, însă pentru ceilalți, obținerea actelor rusești vine acum cu un risc clar: asumarea unei obligații militare.

Presa: Mai mult de 30 de mii de străini trimiși pe front din partea Rusiei

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în Federația Rusă s-au intensificat cazurile de presiune asupra migranților proveniți din statele post-sovietice. Inițial, presiunile au fost exercitate asupra celor care obținuseră recent cetățenia rusă, dar nu se înregistraseră la evidența militară, așa cum li se cere cetățenilor Federației Ruse.

Migranți reținuți în timpul unui raid la secția de poliție din Sankt Petersburg, anul 2023

Publicația Sever.Realii relata că, încă din 2024, noii posesori ai pașapoartelor rusești erau convocați la serviciile de migrație și amenințați cu retragerea cetățeniei dacă refuzau să meargă pe front. Sibir.Realii scria despre raiduri în masă, în cadrul cărora erau reținuți migranți care obținuseră recent cetățenia rusă și forțați să semneze contracte cu armata.

În mai 2025, șeful Comitetului de Investigații al Federației Ruse, Aleksandr Bastrîkin, declara că pe front luptă cel puțin 20.000 de persoane originare din Asia Centrală care au cetățenie rusă, iar alte 10.000, potrivit lui, au fost trimise „să sape tranșee”. El a mai afirmat că instituția pe care o conduce desfășoară periodic raiduri pentru identificarea migranților care au obținut cetățenia rusă, dar nu s-au înregistrat la evidența militară.

Totuși, presiunile nu s-au limitat doar la cei care deja aveau cetățenie. Încă din 2022, după cum relata într-un interviu pentru publicația Kloop activista pentru drepturile omului Valentina Ciupik, în centrul de migrație „Saharovo” din Moscova, străinilor li se „strecurau” în pachetul de documente, printre altele, și contracte pentru serviciul militar „voluntar”. De atunci, această practică s-a extins. În septembrie 2025, publicația Liudi Baikala a publicat o relatare detaliată despre modul în care funcționarii exercită presiuni asupra migranților care depun cereri pentru permis de ședere sau cetățenie, pentru a-i determina să plece la război.

Potrivit calculelor realizate de Serviciul rus al BBC și Mediazona pe baza surselor deschise, până la mijlocul lunii noiembrie 2025 erau cunoscute cel puțin 1.339 de cazuri de cetățeni străini uciși în rândurile armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: