europarl.europa.eu

Parlamentul European a votat rezoluţia în care solicită acordarea Republicii Moldova a statutului de ţară candidată la aderarea la UE

Parlamentul European a votat joi o rezoluţie în care solicită acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană Republicii Moldova. Tot joi, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, și-a exprimat optimismul că raportul Comisiei Europene de evaluare a situaţiei din Republica Moldova, care să specifice dacă acesteia i se poate acorda statutul de ţară candidată pentru integrarea în UE, va fi gata înaintea summitului liderilor blocului comunitar din 23 şi 24 iunie.

Plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg a votat joi o rezoluţie în care solicită acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană Republicii Moldova, informează Agerpres.

„Parlamentul European salută depunerea de către Republica Moldova a cererii de aderare la UE la 3 martie 2022; invită instituţiile UE să acorde Republicii Moldova statutul de ţară candidată pentru aderarea la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi pe baza meritelor, iar între timp să-şi continue eforturile de integrare a acestei ţări pe piaţa unică a UE şi să intensifice cooperarea sectorială; invită Comisia să îşi finalizeze rapid evaluarea şi să ofere Moldovei o asistenţă deplină pe parcursul acestui proces”, se arată în rezoluţie.

Totodată, PE solicită ca, în cadrul reuniunii Consiliului European din iunie, să se transmită un semnal politic clar şi ferm cu privire la calea europeană aleasă de Republica Moldova.

În acelaşi timp, legislativul comunitar subliniază că, la fel ca în cazul Ucrainei, perspectiva concretă de aderare la UE este un element esenţial al speranţei, care va menţine moralul populaţiei moldovene în această perioadă de insecuritate extremă şi de dificultăţi materiale.

Iniţiatorul rezoluţiei, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, din grupul PPE, a declarat că este nevoie să li se ofere cetăţenilor Moldovei beneficii tangibile. De aceea, deputaţii solicită integrarea Republicii Moldova în piaţa unică a UE.

„Cerem instituţiilor europene să ofere Republicii Moldova statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană. Dacă Republica Moldova intenţionează să se alăture blocului comunitar, răspunsul nostru trebuie să fie: Da, sunt bineveniţi! Noi trebuie să muncim şi să facem toţi paşii necesari”, a declarat Siegfried Mureşan.

Membrii Parlamentului European au avertizat asupra pericolelor la care este supusă acum Republica Moldova, inclusiv din cauza riscurilor din regiunea separatistă transnistreană. Vicepreşedinta Parlamentul European, Heidi Hautala, a spus că acum este un moment crucial, când Republica Moldova are nevoie de tot ajutorul european.

„Cred foarte mult că Republica Moldova face tot ce poate în această situaţie fragilă pentru a fi capabilă să obţină în sfârşit statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană. Trebuie să ajutăm Republica Moldova să scape de această dependenţă energetică faţă de Rusia, trebuie să-i ajutăm să scape de dezinformare, care dăunează parcursului lor european. Desigur că Transnistria este un adevărat pericol acum, un pericol îngheţat un adevărat pericol şi acesta este un moment crucial, în care Republica Moldova are nevoie de tot sprijinul nostru”, a subliniat vicepreşedinta PE.

Parlamentarii europeni au apreciat, de asemenea, că Republica Moldova a depus eforturi şi a început reforme serioase, iar în cazul războiului din Ucraina, s-a comportat exemplar, inclusiv ajutând refugiaţii ucraineni.

„Mesajul politic cel mai important pe care cred eu că trebuie să-l dăm Republicii Moldova este că ei sunt cetăţenii Europei Unite şi noi, de aici, din Parlamentul European, recunoaştem perspectiva de a deveni cetăţeni ai UE. Ne aflăm într-un moment istoric, care va avea urmări istorice. Haideţi să ne asumăm o decizie politică curajoasă şi decizii îndrăzneţe”, a afirmat Dragoş Tudorache.

Comisia Europeană ar putea avea pregătit raportul de evaluare a situaţiei din Republica Moldova, care să specifice dacă acesteia i se poate acorda statutul de ţară candidată pentru integrarea în Uniunea Europeană, înaintea summitului liderilor blocului comunitar din 23 şi 24 iunie, a arătat joi comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Justiției

Fostul șef al CNA, Iulian Rusu, desemnat membru în comisia Vetting: alături de cine va evalua judecătorii și procurorii

Parlamentul a desemnat noi membri ai comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, printre care și Iulian Rusu, ex-șeful Centrului Național Anticorupție (CNA), implicat într-un scandal după ce fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a făcut dezvăluiri despre un presupus „șantaj cu informații compromițătoare” asupra judecătorilor.

În urma hotărârilor aprobate de Parlament, Gerrit-Marc Sprenger, Marcel van de Wetering și Iulian Rusu au fost desemnați în calitate de membri ai Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Candidaturile lui Gerrit-Marc Sprenger și Marcel van de Wetering au fost propuse de partenerii de dezvoltare, iar candidatura lui Iulian Rusu a fost propusă de Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Potrivit unui comunicat al Legislativului, Marcel van de Wetering are o experiență de peste 30 de ani în domeniul justiției, pe care a obținut-o activând în Regatul Țărilor de Jos. Iar Gerrit-Marc Sprenger a fost, anterior, observator al procesului de vetting a judecătorilor și procurorilor desfășurat în Albania.

Iulian Rusu este de profesie jurist. Este absolvent al Universității Oxford, având titlul de magistru în drept. Are o experiență profesională vastă, de peste 20 de ani, activând inclusiv în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiției și director al Centrului Național Anticorupție.

Totodată, Pierangelo Padova, Laura Oana Ștefan și Ion Graur au fost desemnați în calitate de membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor. Candidaturile lui Pierangelo Padova și Laura Oana Ștefan au fost propuse de partenerii de dezvoltare, iar cea a lui Ion Graur – de Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Pierangelo Padova a activat mai mulți ani în sistemul de drept din Republica Italiană. Laura Oana Ștefan are o experiență de peste 20 de ani în domeniul dreptului, activând atât în sectorul public, cât și cel privat. De asemenea, a fost expert pentru diverse instituții internaționale, printre care Comisia Europeană, Banca Mondială, PNUD. Ion Graur are o experiență vastă în domeniul dreptului și, anterior, a fost expert în mai multe organizații internaționale, printre care Consiliul Europei.

Comisiile de evaluare sunt formate din câte nouă membri, numiți cu votul a 3/5 din deputații aleși, iar cinci dintre aceștia sunt propuși de partenerii de dezvoltare. Cinci dintre ei sunt propuși de partenerii de dezvoltare.

***

Amintim că în aprilie, fFosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că, în septembrie 2022, a intrat în conflict cu Sergiu Litvinenco, Iulian Rusu și Eugen Rurac. „Eu nu eram de acord cu modalitatea în care aceste persoane făceau justiție în țară”, a precizat ea, adăugând că i-a avertizat că, dacă „vor continua cu metodele incorecte”, le va intenta dosare penale. Dragalin a afirmat că „ei aveau informație cât de cât compromițătoare” cu privire la judecători, iar această informație „se folosea ca să fie șantajați, să acționeze într-un anumit mod”.

Între timp, în urma declarațiilor fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Iulian Rusu a scris pe o rețea de socializare că „fazele de lună plină amplifică stările emoționale și psiho-emoționale negative”.

Iulian Rusu a fost director al Centrului Național Anticorupție (CNA). A fost numit în funcție, pentru un mandat de cinci ani, în februarie 2023. Candidatura lui a fost propusă de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a fost susținută cu votul a 57 de deputați. În octombrie 2023, Iulian Rusu și-a dat demisia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: