europarl.europa.eu

Parlamentul European a votat rezoluţia în care solicită acordarea Republicii Moldova a statutului de ţară candidată la aderarea la UE

Parlamentul European a votat joi o rezoluţie în care solicită acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană Republicii Moldova. Tot joi, comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, și-a exprimat optimismul că raportul Comisiei Europene de evaluare a situaţiei din Republica Moldova, care să specifice dacă acesteia i se poate acorda statutul de ţară candidată pentru integrarea în UE, va fi gata înaintea summitului liderilor blocului comunitar din 23 şi 24 iunie.

Plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg a votat joi o rezoluţie în care solicită acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană Republicii Moldova, informează Agerpres.

„Parlamentul European salută depunerea de către Republica Moldova a cererii de aderare la UE la 3 martie 2022; invită instituţiile UE să acorde Republicii Moldova statutul de ţară candidată pentru aderarea la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi pe baza meritelor, iar între timp să-şi continue eforturile de integrare a acestei ţări pe piaţa unică a UE şi să intensifice cooperarea sectorială; invită Comisia să îşi finalizeze rapid evaluarea şi să ofere Moldovei o asistenţă deplină pe parcursul acestui proces”, se arată în rezoluţie.

Totodată, PE solicită ca, în cadrul reuniunii Consiliului European din iunie, să se transmită un semnal politic clar şi ferm cu privire la calea europeană aleasă de Republica Moldova.

În acelaşi timp, legislativul comunitar subliniază că, la fel ca în cazul Ucrainei, perspectiva concretă de aderare la UE este un element esenţial al speranţei, care va menţine moralul populaţiei moldovene în această perioadă de insecuritate extremă şi de dificultăţi materiale.

Iniţiatorul rezoluţiei, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, din grupul PPE, a declarat că este nevoie să li se ofere cetăţenilor Moldovei beneficii tangibile. De aceea, deputaţii solicită integrarea Republicii Moldova în piaţa unică a UE.

„Cerem instituţiilor europene să ofere Republicii Moldova statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană. Dacă Republica Moldova intenţionează să se alăture blocului comunitar, răspunsul nostru trebuie să fie: Da, sunt bineveniţi! Noi trebuie să muncim şi să facem toţi paşii necesari”, a declarat Siegfried Mureşan.

Membrii Parlamentului European au avertizat asupra pericolelor la care este supusă acum Republica Moldova, inclusiv din cauza riscurilor din regiunea separatistă transnistreană. Vicepreşedinta Parlamentul European, Heidi Hautala, a spus că acum este un moment crucial, când Republica Moldova are nevoie de tot ajutorul european.

„Cred foarte mult că Republica Moldova face tot ce poate în această situaţie fragilă pentru a fi capabilă să obţină în sfârşit statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană. Trebuie să ajutăm Republica Moldova să scape de această dependenţă energetică faţă de Rusia, trebuie să-i ajutăm să scape de dezinformare, care dăunează parcursului lor european. Desigur că Transnistria este un adevărat pericol acum, un pericol îngheţat un adevărat pericol şi acesta este un moment crucial, în care Republica Moldova are nevoie de tot sprijinul nostru”, a subliniat vicepreşedinta PE.

Parlamentarii europeni au apreciat, de asemenea, că Republica Moldova a depus eforturi şi a început reforme serioase, iar în cazul războiului din Ucraina, s-a comportat exemplar, inclusiv ajutând refugiaţii ucraineni.

„Mesajul politic cel mai important pe care cred eu că trebuie să-l dăm Republicii Moldova este că ei sunt cetăţenii Europei Unite şi noi, de aici, din Parlamentul European, recunoaştem perspectiva de a deveni cetăţeni ai UE. Ne aflăm într-un moment istoric, care va avea urmări istorice. Haideţi să ne asumăm o decizie politică curajoasă şi decizii îndrăzneţe”, a afirmat Dragoş Tudorache.

Comisia Europeană ar putea avea pregătit raportul de evaluare a situaţiei din Republica Moldova, care să specifice dacă acesteia i se poate acorda statutul de ţară candidată pentru integrarea în Uniunea Europeană, înaintea summitului liderilor blocului comunitar din 23 şi 24 iunie, a arătat joi comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației face un pas înapoi: Nu poate apăra „Istoria Românilor” în instanță și cere retragerea avizului Consiliului pentru egalitate

Ministerul Educației și Cercetării solicită Consiliului pentru Egalitate să-și retragă avizul consultativ în care califică denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor și Universală” drept o formă de discriminare față de celelalte grupuri etnice din țară și recomandă revizuirea acesteia. Solicitarea a fost transmisă Consiliului pentru Egalitate și semnată de ministrul Educației, Dan Perciun. Demersul vine la o lună după ce Ministerul Educației a anunțat că va contesta avizul în instanță. Totuși, pe 10 iulie, instituția a precizat că „un aviz nu poate fi contestat în instanță”, ceea ce a limitat dreptul ministerului de a răspunde prin mijloace legale.

„În primul rând, este important de menționat că din 2019 denumirea oficială a disciplinei este „Istoria Românilor și Universală”, ceea ce reflectă o abordare integrată, în care istoria națională este prezentată în context global. Ignorarea acestui titlu complet a condus la o concluzie eronată din partea Consiliului”, au declarat reprezentanții Ministerului Educației pe 10 iulie.

Ministerul a mai spus că avizul a fost emis în urma unei plângeri individuale și, conform legii, în astfel de cazuri Consiliul ar trebui să emită decizii, nu avize. „Spre deosebire de o decizie, un aviz nu poate fi contestat în instanță, ceea ce a limitat dreptul Ministerului de a răspunde prin mijloace legale. Totodată, examinarea plângerii referitoare la denumirea disciplinei școlare a durat peste 5 ani, depășind termenele legale stabilite de legislația în vigoare (90 de zile pentru examinarea oricărei plângeri, cu posibilitatea prelungirii termenului cu cel mult 60 de zile)”, au menționat reprezentanții Ministerului.

Ministerul Educației a mai declarat că „nu există dovezi că această denumire afectează negativ elevii din alte etnii sau le limitează accesul la educație”. „Elevilor din etniile minoritare li se asigură posibilitatea de a-și cunoaște propria istorie în cadrul școlii, fiind completat trunchiul comun reprezentat de disciplina „Istoria Românilor și Universală””, au mai spus reprezentanții ministerului.

Ministerul a mai precizat că mai multe instituții, printre care Academia de Științe a Moldovei și Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, s-au pronunțat că „denumirea și conținutul curriculumului la disciplina „Istoria românilor și universală” au un caracter nediscriminatoriu”.

„Având în vedere aspectele enunțate, Ministerul Educației și Cercetării solicită retragerea Avizului emis de Consiliul pentru egalitate, considerând că acesta este nefondat și creează un precedent periculos în ceea ce privește autonomia educațională”, se arată în declarația ministerului.

***

În luna iunie 2025, Consiliul pentru Egalitate a declarat că denumirea disciplinei școlare „Istoria Românilor” reprezintă o formă de discriminare directă față de celelalte grupuri etnice din Republica Moldova. Deși curriculumul actual include referințe la istoria și contribuțiile minorităților, Consiliul a atras atenția, într-un aviz, că denumirea disciplinei se concentrează exclusiv asupra unui singur grup etnic. În susținerea poziției sale, instituția a făcut trimitere la datele preliminare ale recensământului din 2024, potrivit cărora 77,2% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, iar 7,9% – români, urmați de ucraineni, găgăuzi, ruși, bulgari, romi și alte grupuri etnice. În concluzie, Consiliul a recomandat Ministerului Educației să revizuiască denumirea disciplinei și să adopte o formulă „neutră” din punct de vedere etnic.

Pe 11 iunie, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că va contesta în instanță avizul emis de Consiliul pentru Egalitate. 

În prezent, disciplina „Istoria românilor și universală” este predată în clasele gimnaziale și liceale din învățământul general. În clasa a XII-a, elevii pot alege disciplina ca probă de bacalaureat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: