Participă la conferința „Crește energia afacerii prin resurse regenerabile”

În Republica Moldova se conturează un nou peisaj mediatic: rețelele sociale au devenit principala sursă de informare, neîncrederea în presă a devenit o normă, iar capacitatea de a distinge adevărul de ficțiune este privită drept cea mai importantă abilitate. Despre acest fenomen vorbește studiul „Evaluarea nivelului de alfabetizare mediatică în Moldova”, realizat la comanda Consiliului Europei. Documentul descrie obiceiurile de consum media ale locuitorilor și atitudinea lor față de mass-media.

Știrile se consumă tot mai mult direct de pe telefon

Rețelele sociale au înlocuit definitiv canalele tradiționale. Potrivit studiului, 64% dintre locuitori își iau zilnic știrile din rețelele sociale, în timp ce televiziunea este folosită în acest scop de doar 41%. În cazul tinerilor (18–35 de ani), diferența este și mai pronunțată: 86% urmăresc zilnic fluxul online și doar 15% mai deschid televizorul. Chiar și în rândul părinților de elevi rețelele sociale domină, 80% dintre aceștia informându-se online.

Participanții la grupurile de discuție explică fenomenul foarte simplu: știrile pot fi citite oricând, fără a aștepta ediția programată. „De ce să stai în fața televizorului, dacă în cinci minute poți derula feedul?”, au spus mulți dintre ei. Facebook, Telegram și Instagram sunt privite ca agregatoare care economisesc atât timp, cât și efort.

Dar cu încrederea lucrurile stau altfel. În pofida utilizării zilnice a rețelelor sociale, cea mai mare încredere o inspiră, deocamdată, televiziunea (28%). Rețelele sociale nu sunt mult în urmă — 24%. În rândul părinților tabloul este inversat: 33% consideră rețelele sociale cea mai de încredere sursă, și doar 21% — televiziunea.

Criză de încredere în mass-media

Concluzia principală a studiului — aproape lipsă totală a încrederii în presă. 55% dintre locuitori au declarat că nu au încredere deplină în nicio sursă de informație. 61% sunt convinși că mass-media din Moldova depind de interese politice.

„Părerea mea este că mass-media la noi sunt foarte colorate, după culorile partidelor”, spune un bărbat de 35 de ani din sudul țării. Majoritatea sunt siguri: presa lucrează sub influența partidelor sau a sponsorilor. Deosebit de sceptici sunt vorbitorii de limbă rusă (doar 17% dintre ei consideră presa independentă) și persoanele cu venituri reduse (25%).

Autorii studiului spun că această convingere privind partizanatul lovește direct în calitatea jurnalismului. Drept rezultat — senzaționalism, accent pe negativ și o percepție stresantă a realității. „Se transmit numai știri negative, adică oamenii sunt în permanență stresați”, povestește o locuitoare de 35 de ani din Găgăuzia, care a renunțat la televizor acum opt ani.

Fake-urile — boala rețelelor sociale

96% dintre respondenți cred că abilitatea de a distinge fake-urile de informațiile reale este esențială. Totuși, în timp ce 59% sunt convinși că pot recunoaște singuri minciuna, 70% consideră că pentru ceilalți acest lucru este mult mai dificil.

Principala sursă de dezinformare, în opinia a 70% dintre cetățeni, rămân rețelele sociale. Acestea sunt criticate pentru volumul uriaș de conținut, pentru ușurința manipulărilor și pentru algoritmii care generează „bule informaționale”. 73% dintre participanții la sondaj afirmă că întâlnesc fake-uri cel puțin o dată pe săptămână. Paradoxul este că, deși oamenii conștientizează gravitatea fenomenului, continuă să aleagă rețelele sociale ca sursă principală de informare.

Cel mai des, utilizatorii moldoveni verifică informația comparând surse diferite (27%), discutând cu apropiații (19%) sau raportând la propria experiență (19%). Însă 36% au recunoscut că, de fapt, nu verifică deloc știrile.

Alfabetizarea mediatică: adulții sunt indiferenți, părinții așteaptă reforme în școli

Experiența de participare la cursuri de alfabetizare mediatică este minimă: doar 4% dintre locuitori au frecventat vreodată asemenea instruiri sau cunosc persoane care au participat. Interesul personal pentru instruire este, de asemenea, scăzut — doar 35% dintre adulți și-ar dori să urmeze un curs.

Cu totul altfel sunt părinții: 72% dintre cetățeni susțin introducerea unui curs opțional de alfabetizare mediatică în școli, iar printre părinți — 65%. Mulți sunt convinși că elevii nu doar ar învăța să gândească critic, ci ar putea și să îi ajute pe cei mai în vârstă.

Există însă și temeri: lipsa specialiștilor, supraîncărcarea programei și riscul ca lecțiile să se transforme într-un instrument de propagandă.

În cele din urmă, studiul conturează un portret contradictoriu al consumatorului moldovean de media. Acesta migrează spre online, nu are încredere în mass-media tradițională, înțelege pericolul dezinformării — dar rămâne adesea pasiv.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---