nbcnews.com

Partidul lui Merkel și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu. Este asta legal?

Partidul care a fost condus de cancelarul german Angela Merkel, Uniunea Creștin Democrată (CDU), o susține pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Peședinta formațiunii, Annegret Kramp-Karrenbauer, a menționat că acest scrutin poate hotărî viitorul Republicii Moldova și „va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”. Cu toate acestea, susținerea liderului german ar putea fi în defavoarea Maiei Sandu. În 2016, lidera PAS a primit o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale (CEC), pentru „susținerea, în timpul campaniei electorale, a unui candidat de către persoane notorii din străinătate”.

Într-un mesaj plasat pe pagina de Twitter a formațiunii, președinta CDU și-a manifestat deschis susținerea pentru candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Maia Sandu în cadrul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie. Adresarea a fost subtitrată în română.

„Vă aflați la 1 noiembrie în fața unei alegeri decisive pentru țara Dvs. Ea oferă șansa istorică ca Republica Moldova să fie dusă pe un drum al speranței și schimbării, către un viitor determinat de demnitate și dreptate, libertate și solidaritate. Acest scrutin poate hotărî viitorul țării Dvs. pentru mult timp. Va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”, se arată în mesaj.

Premierul Maia Sandu a avut o întrevedere cu liderul Uniunii Creștin-Democrate a Republicii Federale Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer în iulie 2019.

https://twitter.com/CDU/status/1315699266770407428?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1315699266770407428%7Ctwgr%5Eshare_3&ref_url=http%3A%2F%2Fwww.realitatea.md%2Fpartidul-cancelarului-german-angela-merkel-o-sustine-pe-maia-sandu-la-alegerile-prezidentiale––ca-presedinta-va-putea-conta-pe-sprijinul-nostru–_115869.html

Adresarea a fost preluată atât de presa din Moldova, cât și cea din România. De asemenea, a fost distribuită pe larg și pe rețelele de socializare, inclusiv de către deputații PAS.

Cu toate acestea, acum patru ani, o situație similară i-a adus Maiei Sandu o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale. Mai exact, cu câteva zile înainte de scrutinul prezidențial din 30 octombrie 2016, Maia Sandu a fost avertizată de CEC din cauza unor mesaje de susținere exprimate de mai mulți oficiali europeni, între care președintele Consiliului European Donald Tusk, cancelarul german Angela Merkel, liderul PPE Joseph Daul și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. CEC a constatat că oficialii europeni ar fi făcut agitație electorală în favoarea acesteia.

https://www.facebook.com/epp.eu/photos/a.387440520355/10153765366160356/?type=3

În 2016, cu o sesizare în acest sens la CEC s-a adresat și Partidul Democrat, care a cerut să fie luate măsuri, după ce în presă și pe rețelele de socializare au apărut fotografii în care apar liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase și președinte polonez, Lech Walesa. Ulterior, CEC a respins ca nefondate contestațiile.

Decizia CEC-ului de a-i sancționa pe candidați atunci când apar lângă notorietățile politice din afară a fost luată în baza noilor prevederi ale Codului Electoral.

Modificările legislative au fost efectuate după ce, în campaniile precedente, mai mulți candidați sau partide și-au făcut imagine electorală în acest fel. Printre ei se numără Partidul Democrat, al cărui lider Marian Lupu a apărut, în campania pentru parlamentarele din 2014, alături de reprezentanții socialiștilor europeni.

De asemenea, fostul lider al PLDM, Vlad Filat, și-a crescut capitalul de imagine când a apărut alături de cancelarul german Angela Merkel. Cel mai elocvent exemplu, însă, vine de la socialiști. Cei doi lideri ai PSRM, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, s-au întâlnit, în toiul campaniei din 2014, cu președintele Rusiei Vladimir Putin. Imediat după asta, o fotografie de la acea întâlnire a părut pe panourile electorale ale socialiștilor, care au împânzit toată țara.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: