nbcnews.com

Partidul lui Merkel și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu. Este asta legal?

Partidul care a fost condus de cancelarul german Angela Merkel, Uniunea Creștin Democrată (CDU), o susține pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Peședinta formațiunii, Annegret Kramp-Karrenbauer, a menționat că acest scrutin poate hotărî viitorul Republicii Moldova și „va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”. Cu toate acestea, susținerea liderului german ar putea fi în defavoarea Maiei Sandu. În 2016, lidera PAS a primit o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale (CEC), pentru „susținerea, în timpul campaniei electorale, a unui candidat de către persoane notorii din străinătate”.

Într-un mesaj plasat pe pagina de Twitter a formațiunii, președinta CDU și-a manifestat deschis susținerea pentru candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Maia Sandu în cadrul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie. Adresarea a fost subtitrată în română.

„Vă aflați la 1 noiembrie în fața unei alegeri decisive pentru țara Dvs. Ea oferă șansa istorică ca Republica Moldova să fie dusă pe un drum al speranței și schimbării, către un viitor determinat de demnitate și dreptate, libertate și solidaritate. Acest scrutin poate hotărî viitorul țării Dvs. pentru mult timp. Va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”, se arată în mesaj.

Premierul Maia Sandu a avut o întrevedere cu liderul Uniunii Creștin-Democrate a Republicii Federale Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer în iulie 2019.

https://twitter.com/CDU/status/1315699266770407428?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1315699266770407428%7Ctwgr%5Eshare_3&ref_url=http%3A%2F%2Fwww.realitatea.md%2Fpartidul-cancelarului-german-angela-merkel-o-sustine-pe-maia-sandu-la-alegerile-prezidentiale––ca-presedinta-va-putea-conta-pe-sprijinul-nostru–_115869.html

Adresarea a fost preluată atât de presa din Moldova, cât și cea din România. De asemenea, a fost distribuită pe larg și pe rețelele de socializare, inclusiv de către deputații PAS.

Cu toate acestea, acum patru ani, o situație similară i-a adus Maiei Sandu o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale. Mai exact, cu câteva zile înainte de scrutinul prezidențial din 30 octombrie 2016, Maia Sandu a fost avertizată de CEC din cauza unor mesaje de susținere exprimate de mai mulți oficiali europeni, între care președintele Consiliului European Donald Tusk, cancelarul german Angela Merkel, liderul PPE Joseph Daul și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. CEC a constatat că oficialii europeni ar fi făcut agitație electorală în favoarea acesteia.

https://www.facebook.com/epp.eu/photos/a.387440520355/10153765366160356/?type=3

În 2016, cu o sesizare în acest sens la CEC s-a adresat și Partidul Democrat, care a cerut să fie luate măsuri, după ce în presă și pe rețelele de socializare au apărut fotografii în care apar liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase și președinte polonez, Lech Walesa. Ulterior, CEC a respins ca nefondate contestațiile.

Decizia CEC-ului de a-i sancționa pe candidați atunci când apar lângă notorietățile politice din afară a fost luată în baza noilor prevederi ale Codului Electoral.

Modificările legislative au fost efectuate după ce, în campaniile precedente, mai mulți candidați sau partide și-au făcut imagine electorală în acest fel. Printre ei se numără Partidul Democrat, al cărui lider Marian Lupu a apărut, în campania pentru parlamentarele din 2014, alături de reprezentanții socialiștilor europeni.

De asemenea, fostul lider al PLDM, Vlad Filat, și-a crescut capitalul de imagine când a apărut alături de cancelarul german Angela Merkel. Cel mai elocvent exemplu, însă, vine de la socialiști. Cei doi lideri ai PSRM, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, s-au întâlnit, în toiul campaniei din 2014, cu președintele Rusiei Vladimir Putin. Imediat după asta, o fotografie de la acea întâlnire a părut pe panourile electorale ale socialiștilor, care au împânzit toată țara.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: