Politică

Partidul lui Merkel și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu. Este asta legal?

Stela Untila
| 14 octombrie, 2020
11:30

Partidul care a fost condus de cancelarul german Angela Merkel, Uniunea Creștin Democrată (CDU), o susține pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Peședinta formațiunii, Annegret Kramp-Karrenbauer, a menționat că acest scrutin poate hotărî viitorul Republicii Moldova și „va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”. Cu toate acestea, susținerea liderului german ar putea fi în defavoarea Maiei Sandu. În 2016, lidera PAS a primit o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale (CEC), pentru „susținerea, în timpul campaniei electorale, a unui candidat de către persoane notorii din străinătate”.

Într-un mesaj plasat pe pagina de Twitter a formațiunii, președinta CDU și-a manifestat deschis susținerea pentru candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Maia Sandu în cadrul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie. Adresarea a fost subtitrată în română.

„Vă aflați la 1 noiembrie în fața unei alegeri decisive pentru țara Dvs. Ea oferă șansa istorică ca Republica Moldova să fie dusă pe un drum al speranței și schimbării, către un viitor determinat de demnitate și dreptate, libertate și solidaritate. Acest scrutin poate hotărî viitorul țării Dvs. pentru mult timp. Va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”, se arată în mesaj.

Premierul Maia Sandu a avut o întrevedere cu liderul Uniunii Creștin-Democrate a Republicii Federale Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer în iulie 2019.

https://twitter.com/CDU/status/1315699266770407428?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1315699266770407428%7Ctwgr%5Eshare_3&ref_url=http%3A%2F%2Fwww.realitatea.md%2Fpartidul-cancelarului-german-angela-merkel-o-sustine-pe-maia-sandu-la-alegerile-prezidentiale––ca-presedinta-va-putea-conta-pe-sprijinul-nostru–_115869.html

Adresarea a fost preluată atât de presa din Moldova, cât și cea din România. De asemenea, a fost distribuită pe larg și pe rețelele de socializare, inclusiv de către deputații PAS.

Cu toate acestea, acum patru ani, o situație similară i-a adus Maiei Sandu o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale. Mai exact, cu câteva zile înainte de scrutinul prezidențial din 30 octombrie 2016, Maia Sandu a fost avertizată de CEC din cauza unor mesaje de susținere exprimate de mai mulți oficiali europeni, între care președintele Consiliului European Donald Tusk, cancelarul german Angela Merkel, liderul PPE Joseph Daul și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. CEC a constatat că oficialii europeni ar fi făcut agitație electorală în favoarea acesteia.

https://www.facebook.com/epp.eu/photos/a.387440520355/10153765366160356/?type=3

În 2016, cu o sesizare în acest sens la CEC s-a adresat și Partidul Democrat, care a cerut să fie luate măsuri, după ce în presă și pe rețelele de socializare au apărut fotografii în care apar liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase și președinte polonez, Lech Walesa. Ulterior, CEC a respins ca nefondate contestațiile.

Decizia CEC-ului de a-i sancționa pe candidați atunci când apar lângă notorietățile politice din afară a fost luată în baza noilor prevederi ale Codului Electoral.

Modificările legislative au fost efectuate după ce, în campaniile precedente, mai mulți candidați sau partide și-au făcut imagine electorală în acest fel. Printre ei se numără Partidul Democrat, al cărui lider Marian Lupu a apărut, în campania pentru parlamentarele din 2014, alături de reprezentanții socialiștilor europeni.

De asemenea, fostul lider al PLDM, Vlad Filat, și-a crescut capitalul de imagine când a apărut alături de cancelarul german Angela Merkel. Cel mai elocvent exemplu, însă, vine de la socialiști. Cei doi lideri ai PSRM, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, s-au întâlnit, în toiul campaniei din 2014, cu președintele Rusiei Vladimir Putin. Imediat după asta, o fotografie de la acea întâlnire a părut pe panourile electorale ale socialiștilor, care au împânzit toată țara.

exterior, imaginie, istoria, Maia Sandu, repetă, susținere, top, Меркель

Știri similare

Justiție

Rusia, obligată să achite €9 000 unui moldovean care a fost interzis în Transnistria. Condamnare la CtEDO

Politică

Maia Sandu și-a anulat decretul prin care a grațiat, în 2022, un moldovean condamnat în Rusia. Motivul

Politică

Guvernarea comunistă a negociat cedări către Gazprom? Junghietu: când documentele vor fi desecretizate, vom vedea cum au preferat să fie comozi Rusiei

Dumitru Petruleac
| 19 februarie, 2026
17:07

În arhiva Ministerului Energiei au fost găsite acte care ar demonstra că guvernarea comunistă ar fi dus tratative, în 2005, pentru transmiterea mai multor întreprinderi energetice din Moldova către concernul rus Gazprom, din contul pretinsei datorii la gaz. Declarația a fost făcută de ministrul Dorin Junghietu de la tribuna Parlamentului, în timpul examinării moțiunii depuse de socialiști. Parlamentarul acuză foștii demnitari că fi preferat să „fie comozi Rusiei”, în loc să facă Moldova independentă energetic.

„Unde erau criticii de azi, atunci când această linie a fost blocată ani de-a rândul?” (n.r.: este vorba despre linia electrică Vulcănești-Chișinău). De ce nu s-a construit interconexiuni spre vest, timp de trei decenii? Cine a menținut deliberat Republica Moldova izolată, energetic? Am descoperit în Arhiva Ministerului corespondențe între fostul Minister al Energeticii, Guvern și companiile rusești. Planuri de activitate și diverse documente, potrivit cărora linia Bălți-Suceava trebuia să fie construită încă în 2005. Când vor fi desecretizate aceste documente, vom vedea cu toții că demnitarii de atunci au preferat să fie comozi Rusiei”, a comentat Junghietu.

Junghietu a dezvăluit că au existat și discuții privind „transmiterea unei lungi liste de întreprinderi energetice și industriale ale Moldovei către Gazprom, în contul așa-zisei datorii de gaz”, iar acest risc a fost considerat destul de real.

„Datorită unor foști demnitari care și acum manipulează cu prețurile la gaz și importuri scumpe, o serie de întreprinderi de stat puteau să ajungă în mâinele concernului rus, care ani la rând ne-a turnat gaz ieftin, dar extrem de scump politic, cu umilință, cu presiuni și cu o nesiguranță permanentă asupra viitorului zilei de mâine. Vreau să vorbim deschis despre toate realitățile de astăzi, nu despre sperietori, ci despre riscuri concrete care ne pot afecta direct”, a mai spus ministrul.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că energia, în special gazul, a fost folosită și ca instrument politic. El a menționat că gazele naturale reprezintă doar aproximativ 16% din consumul final de energie al Moldovei, dar unele percepții de criză sunt amplificate pentru a crea panică și nemulțumire în rândul oamenilor.

„Se încearcă deliberat crearea unei percepții de catastrofă generalizată pentru a genera panică și nemulțumire socială. Aceste riscuri au fost agravate semnificativ de bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceste atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele au consecințe directe asupra securității energetice a Republicii Moldova și asupra stabilității în întreaga regiune”, potrivit lui Junghietu.

Amintim că deputații din fracțiunile „Partidul Nostru”, Alternativa și „Democrația Acasă” au depus o moțiune simplă împotriva politicilor din domeniul energetic. Aceștia susțin că majorarea tarifelor afectează populația și că autoritățile nu ar fi luat măsuri eficiente de protecție. Opoziția a mai afirmat că reducerea tarifelor la gaz nu a fost aplicată la timp și că ministrul Energiei, Dorin Junghietu, trebuie să propună soluții pentru recalcularea prețurilor pentru consumatori.

***

Moțiunea împotriva lui Dorin Junghietu este a doua depusă de opoziția parlamentară în această sesiune. Prima moțiune, îndreptată împotriva ministrei Agriculturii, a eșuat pe 5 februarie. Tot în aceeași zi, deputații au anunțat depunerea unei a treia moțiuni, de data aceasta împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi.

La ședința Parlamentului din 19 februarie, deputații au anunțat despre o a treia moțiune împtotriva ministrului Apărării Anatolie Nosatîi.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, o moțiune simplă poate fi inițiată de cel puțin 15 deputați și se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, dar nu mai puțin de 26 de voturi. Moțiunea simplă nu atrage automat demiterea unui ministru sau a Guvernului, ci reprezintă o poziție politică a Parlamentului față de activitatea unui ministru sau a unui domeniu de activitate și presupune, de regulă, prezentarea unui raport și desfășurarea unor dezbateri în plen.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!