nbcnews.com

Partidul lui Merkel și-a exprimat susținerea pentru Maia Sandu. Este asta legal?

Partidul care a fost condus de cancelarul german Angela Merkel, Uniunea Creștin Democrată (CDU), o susține pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Peședinta formațiunii, Annegret Kramp-Karrenbauer, a menționat că acest scrutin poate hotărî viitorul Republicii Moldova și „va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”. Cu toate acestea, susținerea liderului german ar putea fi în defavoarea Maiei Sandu. În 2016, lidera PAS a primit o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale (CEC), pentru „susținerea, în timpul campaniei electorale, a unui candidat de către persoane notorii din străinătate”.

Într-un mesaj plasat pe pagina de Twitter a formațiunii, președinta CDU și-a manifestat deschis susținerea pentru candidata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Maia Sandu în cadrul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie. Adresarea a fost subtitrată în română.

„Vă aflați la 1 noiembrie în fața unei alegeri decisive pentru țara Dvs. Ea oferă șansa istorică ca Republica Moldova să fie dusă pe un drum al speranței și schimbării, către un viitor determinat de demnitate și dreptate, libertate și solidaritate. Acest scrutin poate hotărî viitorul țării Dvs. pentru mult timp. Va contribui la decizia dacă Republica Moldova își găsește locul în familia democrațiilor europene”, se arată în mesaj.

Premierul Maia Sandu a avut o întrevedere cu liderul Uniunii Creștin-Democrate a Republicii Federale Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer în iulie 2019.

https://twitter.com/CDU/status/1315699266770407428?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1315699266770407428%7Ctwgr%5Eshare_3&ref_url=http%3A%2F%2Fwww.realitatea.md%2Fpartidul-cancelarului-german-angela-merkel-o-sustine-pe-maia-sandu-la-alegerile-prezidentiale––ca-presedinta-va-putea-conta-pe-sprijinul-nostru–_115869.html

Adresarea a fost preluată atât de presa din Moldova, cât și cea din România. De asemenea, a fost distribuită pe larg și pe rețelele de socializare, inclusiv de către deputații PAS.

Cu toate acestea, acum patru ani, o situație similară i-a adus Maiei Sandu o avertizare din partea Comisiei Electorale Centrale. Mai exact, cu câteva zile înainte de scrutinul prezidențial din 30 octombrie 2016, Maia Sandu a fost avertizată de CEC din cauza unor mesaje de susținere exprimate de mai mulți oficiali europeni, între care președintele Consiliului European Donald Tusk, cancelarul german Angela Merkel, liderul PPE Joseph Daul și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. CEC a constatat că oficialii europeni ar fi făcut agitație electorală în favoarea acesteia.

https://www.facebook.com/epp.eu/photos/a.387440520355/10153765366160356/?type=3

În 2016, cu o sesizare în acest sens la CEC s-a adresat și Partidul Democrat, care a cerut să fie luate măsuri, după ce în presă și pe rețelele de socializare au apărut fotografii în care apar liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase și președinte polonez, Lech Walesa. Ulterior, CEC a respins ca nefondate contestațiile.

Decizia CEC-ului de a-i sancționa pe candidați atunci când apar lângă notorietățile politice din afară a fost luată în baza noilor prevederi ale Codului Electoral.

Modificările legislative au fost efectuate după ce, în campaniile precedente, mai mulți candidați sau partide și-au făcut imagine electorală în acest fel. Printre ei se numără Partidul Democrat, al cărui lider Marian Lupu a apărut, în campania pentru parlamentarele din 2014, alături de reprezentanții socialiștilor europeni.

De asemenea, fostul lider al PLDM, Vlad Filat, și-a crescut capitalul de imagine când a apărut alături de cancelarul german Angela Merkel. Cel mai elocvent exemplu, însă, vine de la socialiști. Cei doi lideri ai PSRM, Igor Dodon și Zinaida Greceanîi, s-au întâlnit, în toiul campaniei din 2014, cu președintele Rusiei Vladimir Putin. Imediat după asta, o fotografie de la acea întâlnire a părut pe panourile electorale ale socialiștilor, care au împânzit toată țara.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: