Andrei Mardari / NewsMaker

PAS pregătește „legea anti-propagandă”. Instituțiile media ar putea fi închise pentru fake news

Instituțiile mass-media care răspândesc știri false, manipulează și nu asigură principiul pluralismului de opinii vor fi sancționate. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și urmează a fi supus, în curând, consultărilor publice. Declarația a fost făcută de către președintele Parlamentului  Igor Grosu, în cadrul ediției din 14 februarie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Guvernarea proeuropeană își propune să lupte în acest mod cu propaganda și dezinformarea. Președintele Parlamentului spune că, în contextul situației tensionate din Ucraina, aprobarea unei legi care va introduce sancțiuni pentru instituțiile media ce dezinformează este un imperativ. Sancțiunile ar urma să fie graduale, până la sistarea activității instituției media.

Foarte repede vom ieși cu acest proiect de lege. Este deja un draft al proiectului. Am zis să ne așezăm toți să discutăm, să ne asigurăm că avem o înțelegere comună asupra faptului ce rezolvă această lege. Avem două situații în care această lege trebuie să combată propaganda și știrile false. Sunt prevăzute și sancțiuni, sunt și definițiile acestor fenomene, cum aceste fenomene afectează securitatea națională. Sunt niște elemente care sunt lipsă în cadrul legal existent și trebuie să faci trimitere la ceea ce nu-i în lege”, a spus Igor Grosu, citat de IPN.

Igor Grosu spune că noua lege antipropagandă va viza, inclusiv, mediul online. De asemenea, inițiativa va conține prevederi stricte pentru activitatea mass-media pe perioada stării de urgență.

Fiind vorba despre stare de urgență în energetică, sănătate publică sau, Doamne, ferește, ceva mai grav. Acest proiect de lege îi va viza pe cei care fac propagandă și manipulează. Sancțiunile vor fi graduale. După ce terminăm consultările pe interior, vom aprecia opiniile jurnaliștilor la acest subiect. Acolo vor fi vizați chiar și cei care acum difuzează știri, dar până acum nu erau monitorizați nicăieri, diferite site-uri. Va fi reglementată, inclusiv, propaganda în mediul online”, a mai spus Igor Grosu.

Pe perioada guvernării Partidului Democrat a fost aprobată legea privind securizarea spațiului informațional. Documentul viza interzicerea difuzării știrilor și emisiunilor cu caracter analitic, politic și militar din statele care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră (Federația Rusă nu a ratificat această Convenție). Legea antipropagandă a fost, ulterior, abrogată de către fosta majoritate parlamentară tacită PSRM-ȘOR.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: