Eurovision

Pasha Parfeni, despre participarea la Eurovision: Am cheltuit minimum €100 000

Minimum o sută de mii de euro a cheltuit Pasha Parfeni pentru a reprezenta Republica Moldova la Eurovision 2023. O treime din acești bani au venit de la Guvernul Republicii Moldova. A contribuit și artistul. Ceilalți bani au fost asigurați de sponsori, căutați de interpret și echipa sa. Parfeni a spus că a achitat serviciile tuturor celor care l-au însoțit la competiție și că el a fost singura persoană care nu a avut o remunerare. „Câștigul meu este experiența”, a comunicat interpretul. 

La „Titania Podcast”, Pasha Parfeni a spus că a achitat serviciile tuturor celor care l-au însoțit la competiție.

Întrebat dacă a achitat serviciile din banii proprii, interpretul a spus: „La început – da, pentru că aveam eu o sursă de venit și o sumă de rezervă, pentru că nu te bagi într-un concurs cum este Eurovision fără o rezervă. Iar după aia noi am găsit finanțarea din mai multe locuri. (…) Știi, e foarte greu pentru că practic a doua zi după ce câștigi ești întrebat: da unde veți sta? cine va merge? Și e nevoie de 20 de mii de euro peste două ore, ca să închizi una alta, a doua, a treia, a patra. (…) Și ești întrebat de Teleradio-Moldova de lucruri… care din motiv că noi facem practic foarte târziu preselecția, reprezentantul nostru este pus în fața faptului că el într-o săptămănă trebuie să scoată de undeva o sută de mii de euro”.

La precizarea dacă a cheltuit o sută de mii de euro ca să plece la Eurovision, Parfeni a răspuns: „Nu mai puțin. Da, minimum”.

Echipa mea a fost mare, producția a fost… În primul rând pentru reprezentatul nostru nu este nici un buget, nicăieri pur și simplu. Și înainte de preselecția națională tu ești pus să semnezi că tu dai toate drepturile și ești obligat să închizi, în cazul dacă câștigi și dacă vrei să participi la preselecție, toate cheltuielile care vor fi din momentul cela”, a adăugat interpretul.

El a menționat că „din punct de vedere strategic, aceasta nu este corect”. „Pentru că toată echipa noastră, nu toată dar în mare parte, alerga după bani. Căutam banii ca să mergem. (…) Și am găsit”, a comunicat Parfeni.

Un hotel, care în mod obișnuit costă 50 de dolari să spunem așa, în momentul Eurovisionului costa 270. Au încercat să scoată de-a bani. Este un proiect comercial”, a evidențiat artistul. „Orice efect care tu îl vezi pe scenă el este achitat. (…) România a cheltuit pe show-ul lor 300 de mii”, a adăugat el.

Parfeni a vorbit și despre contribuția autorităților.

Practic Guvernul, totuși, ne-a ajutat. Ministerul Culturii, până la urmă, s-a implicat, și nu doar Ministerul Culturii, dar și alții”, a menționat el.

Întrebat dacă putem spune că jumătate din sumă a fost achitată de stat, Parfeni a precizat: „Nu, nu putem spune așa. O treime, putem spune așa”. Ceilalți bani au fost găsiți de la sponsori, potrivit artistului.

Eu sunt singura persoană neachitată, care nu a avut salariu. Dar aceasta nici nu contează pentru că nu am mers ca să găsesc bani de la sponsori și să îi las mie. Câștigul meu este piesa, experiența mea, lucrurile care le-am învățat acolo”, a conchis Parfeni.

***

Marea finală a celui mai prestigios concurs de muzică Eurovision Song Contest 2023 s-a desfășurat pe 13 mai 2023, la Liverpool. Moldova, reprezentată de Pasha Parfeni cu piesa „Soarele și Luna”, s-a clasat pe locul 18. Interpretul a acumulat, în total, 96 de puncte din partea publicului și a juriilor naționale. Țara câștigătoare în acest an este Suedia, reprezentată de Loreen, care a interpretat melodia „Tattoo”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: Declarația Maiei Sandu despre unire a «scandalizat» rețelele sociale, în Transnistria se prelungește starea de urgență, compensațiile nu vor fi «plătite la nesfârșit»

Maia Sandu și unirea

Declarația Președintei Maia Sandu privind susținerea unirii Moldovei cu România în cazul organizării unui referendum a provocat o furtună de emoții și un val de comentarii: de la «nimic nou» până la cereri de demisie pentru trădare de stat. Despre modul în care politicienii, diplomații și reprezentanții societății civile au comentat această declarație a Maiei Sandu citiți în materialul «Va deveni Maia Sandu al doilea Alexandru Ioan Cuza».

Iar despre modul în care această declarație a Președintei va afecta reputația ei și va influența asupra mișcării unioniste, aflați din articolul «Maia Sandu a readus unirea pe agendă?».


Transnistria: prelungirea stării de urgență

În Transnistria ar putea fi prelungit regimul stării de urgență în economie din cauza problemelor legate cu livrările de gaze. Cu o astfel de propunere a venit liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. La Tiraspol, dificultățile din domeniul livrărilor de gaze naturale sunt explicate prin «reducerea ritmului desfășurării operațiunilor de decontare pe teritoriul Uniunii Europene».

Între timp, Biroul politici de reintegrare a comunicat că exporturile din Transnistria în 2025 au fost orientate în principal către piața europeană, în special către România, Polonia și Italia: UE fiind destinația a 71% din totalul livrărilor de export. În plus, aproape jumătate din totalul importurilor în regiune (48%) provin, la fel, din țările Uniunii Europene.


Ministerul Justiției: reforme și UE

Ministerul Justiției se va ocupa activ în acest an de ajustarea legislației naționale la normele UE, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari. Totodată, acesta a menționat că Moldova a demonstrat «cel mai mare progres dintre țările candidate la UE» în domeniul justiției, iar elementul-cheie al reformelor va rămâne vetting-ul judecătorilor și procurorilor — un proces «complex și de durată», orientat spre «curățarea sistemului».

Cojuhari a mai anunțat că finalizarea construcției noii închisori din Chișinău, deschiderea căreia era inițial planificată pentru anul 2018, a fost din nou amânată. De această dată — pentru anul 2029, în loc de 2028. Autoritățile explică extinderea termenelor prin managementul slab al proiectului, criza energetică, pandemia și creșterea bruscă a prețurilor din anii 2021–2022.


Reforma administrativ-teritorială

În schimb, reforma administrativ-teritorială, despre care se vorbește de mult timp, autoritățile au decis să o realizeze în termene record. După cum a relatat deputatul PAS Igor Chiriac, în următoarele două luni autoritățile vor prezenta planul reformei, iar până la 1 iunie intenționează să finalizeze consultările publice și să adopte pachetul de legi, astfel ca alegerile locale din 2027 să se desfășoare deja conform noilor reguli (despre această reformă am scris detaliat aici).


Linia de tensiune înaltă Vulcănești—Chișinău și tariful

Costurile de construcție ale liniei electrice Vulcănești—Chișinău vor fi incluse în tariful pentru electricitate, ceea ce ar putea duce la o scumpire cu aproximativ 5% a tarifelor pentru consumatorii finali sau cu 18–20 de bani per kWh, a comunicat ministrul Energiei Dorin Junghietu. Punerea în funcțiune a liniei este planificată pentru luna martie a acestui an.


Salarii și compensații

Iar ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a propus «reducerea treptată» a impozitelor pe salarii pentru a stimula creșterea veniturilor oficiale, care să fie suficiente pentru plata facturilor, subliniind că «nu este posibil să se plătească la nesfârșit compensații» pentru resursele energetice.

Potrivit lui Gavriliță, autoritățile mai intenționează să adopte o lege privind salarizarea în sectorul bugetar, care va simplifica calcularea salariilor. Totodată, proiectul de lege privind introducerea unui plafon al salariilor în unele autorități de reglementare a fost deja înregistrat în Parlament.


Interdicții de intrare în România și Ucraina pentru politicieni moldoveni

Adjunctul bașcanului Găgăuziei, Victor Petrov, care se află sub sancțiuni UE, a intentat un proces împotriva polițiștilor de frontieră din Iași, după ce i s-a refuzat intrarea în România. Lui Petrov i-a fost interzis accesul în UE pentru «acțiuni îndreptate spre destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Moldovei».

Vicepreședintele Partidului CUB, Adrian Dulgheru, a declarat că nu a primit nicio notificare oficială privind interdicția de intrare în Ucraina, calificând situația drept «un joc politic». Anterior, mass-media au relatat că Dulgheru a fost declarat persona non grata în Ucraina după publicarea unui video din Lvov, în care acesta afirma că «nu sunt drone, toată lumea trăiește ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat».


Noi focare de pestă porcină

În Moldova, într-o săptămână, au fost înregistrate cinci focare de pestă porcină africană la animale domestice și sălbatice în diferite raioane ale țării, au comunicat reprezentanții ANSA. Totodată, instituția nu a precizat cum va reacționa la această situație.


Eurovision: când va evolua Moldova

Reprezentanții Moldovei vor evolua în prima semifinală a «Eurovision-2026», care va avea loc pe 12 mai, la Viena. În concurs vor participa 15 țări, iar în finală vor accede zece participanți.


Agenda zilei, 14 ianuarie:

10:00 — Ședința Guvernului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: