Imagine simbol

Pavaj, asfalt, Dragobete. Ce cheltuieli prevede bugetul Primăriei Chișinău pentru 2025

În 2025, Primăria Chișinău planifică extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân, reabilitarea străzilor București și Vasile Lupu și alocarea unui buget total de 1,383 miliarde de lei pentru reparația drumurilor din Chișinău. Aproape jumătate din această sumă va fi destinată culturii și activităților pentru tineret, respectiv 608 milioane de lei. Din aceste fonduri se vor organiza o sărbătoare de Dragobete, Chișinău Youth Fest și Cool Party cu ocazia Zilei Internaționale a Studentului.

Informațiile apar în proiectul bugetului municipal pentru anul 2025, prezentat de Direcția Generală Finanțe a Primăriei Chișinău pentru consultări publice. NM a analizat proiectul bugetului pentru anul 2025 și a identificat pe ce planifică autoritățile să cheltuiască cei mai mulți bani din bugetul municipal.

Conform proiectului, veniturile bugetului municipal sunt estimate la 8,455 miliarde de lei (+891 milioane de lei), cheltuielile la 9,144 miliarde de lei (+935 milioane de lei), iar deficitul bugetar va fi de 689 de milioane de lei (+45 milioane de lei). Transferurile din bugetul de stat către bugetul municipal vor constitui 4,244 miliarde de lei (+249 milioane de lei).

Deficitul este planificat să fie acoperit din diverse surse, inclusiv credite interne (800 milioane de lei), împrumuturi externe pentru finanțarea proiectelor (97 milioane de lei) și utilizarea soldurilor bugetare rămase la finalul anului 2024 (197 milioane de lei).

Aproape jumătate din buget (4,333 miliarde de lei) ar urma să fie cheltuit pentru programele din domeniul educației. Pentru asistență socială vor fi alocate 378,9 milioane de lei, iar pentru programele din domeniul sănătății — 59,8 milioane de lei. Pentru cultură, tineret și sport sunt prevăzute 608 milioane de lei.

Pentru programul de dezvoltare a drumurilor, primăria propune alocarea a 1,383 miliarde de lei, bani destinați atât pentru reparații, cât și pentru construcția de drumuri noi. Cheltuielile pentru transportul public sunt estimate la 949 de milioane de lei, dintre care 480 de milioane de lei pentru parcul de troleibuze, 340 milioane de lei pentru parcul de autobuze și 129 de milioane de lei pentru dezvoltarea generală a sistemului de transport.

Direcția Generală Mobilitate Urbană a inclus în buget o listă a străzilor care vor fi reabilitate anul viitor:

  • reparația capitală a str. Mesager — 5 milioane de lei;
  • reparația capitală a str. Industrială — 5 milioane de lei;
  • reparația și extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân până la str. Bucovina — 5 milioane de lei (inclusiv extinderea liniei de troleibuz);
  • intersecția Hristo Botev, Independenței, Strișcă — 15 milioane de lei;
  • extinderea segmentului str. Calea Orheiului — bd. Moscova — 15 milioane de lei;
  • extinderea str. Grenoble, Miorița — 15 milioane de lei;
  • reparația capitală a str. Vasile Lupu — 28 milioane de lei;
  • reparația capitală a podului de pe str. Mihai Viteazul — 30 milioane de lei;
  • reparația șoselei Hîncești — 60 milioane de lei;
  • proiectarea, conservarea și reparația unui pod — 40 milioane de lei;
  • reparația str. Calea Orheiului — 50 milioane de lei;
  • reparația str. București — 60 milioane de lei.

Pentru renovarea și îmbunătățirea spațiilor urbane se propune o sumă de 215 milioane de lei.

  • Renovarea trotuarelor și amenajarea teritoriilor din apropierea centrului istoric al orașului — 160 milioane de lei;
  • Instalarea semafoarelor la intersecții, inclusiv echipamente pentru persoanele cu dizabilități — 30 milioane de lei;
  • Proiecte specializate pentru sistemele de canalizare pluvială — 25 milioane de lei;
  • Elaborarea schemelor și proiectelor, realizarea studiilor de fezabilitate — 20 milioane de lei;
  • Sisteme inteligente de gestionare a traficului, inclusiv senzori și optimizarea fluxului de trafic — 20 milioane de lei.

Printre alte cheltuieli se numără finanțarea programului de iluminat public stradal, pentru care sunt prevăzute 222 milioane de lei. De asemenea, documentul include cheltuieli pentru reabilitarea râului Bîc, cu un buget de 107 milioane de lei. Fonduri sunt alocate și pentru finanțarea grupelor cu program prelungit din licee, în valoare de 18,2 milioane de lei.

În buget sunt prevăzute cheltuieli pentru programele culturale și sportive. Cheltuielile pentru evenimentele destinate tineretului se ridică la 10,5 milioane de lei, inclusiv pentru concursul municipal al șefilor de clasă din școli (450 de mii de lei), concursul „Școala Europeană 2025” (400 de mii de lei), festivalul pentru absolvenți (900 de mii de lei) și concursul pentru tineret în domeniul artelor (500 de mii de lei).

Un alt program de evenimente pentru tineret prevede cheltuieli de 23,2 milioane de lei, inclusiv pentru petrecerea de Dragobete (1 milion de lei), forumul municipal al tineretului (1,5 milioane de lei), școala de vară pentru tineret (1 milion de lei), Chișinău Youth Fest (2 milioane de lei) și Ziua Internațională a Studentului — Cool Party (2 milioane de lei).

Evenimentele sportive vor costa 25 de milioane de lei. Cele mai mari sume vor fi alocate pentru premiile oferite câștigătorilor competițiilor internaționale (2,2 milioane de lei), evenimentul „Chișinăul Sportiv” (1,2 milioane de lei) și turneul municipal de fotbal (300 de mii de lei).

Conform deciziei Direcției Finanțe, consultările vor avea loc până pe 16 decembrie. După aceasta, proiectul bugetului va fi prezentat Consiliului Municipal Chișinău spre aprobare. Acesta trebuie să fie adoptat până la sfârșitul anului. Menționăm că bugetul pentru anul curent, 2024, a fost aprobat cu o întârziere de șase luni.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: