Anul acesta, peste 500 de condamnați au obținut, prin judecată, reducerea termenului de detenție din cauza condițiilor degradante din închisori. Alți 28 de deținuți, din aceeași cauză, au fost eliberați înainte de termen. Printre cei care au profitat de noul mecanism legal este și ex-premierul Vladimir Filat și autoritatea criminală Vladimir Moscalciuc, alias «Makena». NM a analizat, ce fel de mecanism este acesta, de ce el este necesar, cum funcționează și dacă nu creează cumva riscul eliberării din închisoare a infractorilor periculoși.
Ce fel de mecanisme
De la 1 ianuarie 2019, în Moldova, au intrat în vigoare amendamentele la Codul de procedură penală, conform cărora condițiile degradante de întreținere în închisori pot fi motiv pentru despăgubiri morale și materiale și reducerea pedepsei. De asemenea, dacă deținutul a obținut reducerea termenului, el mai poate cere îmbunătățirea condițiilor de întreținere (de exemplu, reparație în celulă sau transfer în alta).
Câți condamnați au profitat de acest mecanism
Surse din Administrația Instituțiilor Penitenciare au comunicat pentru NM că de la 1 ianuarie până la 31 iulie 2019, pe adresa judecătoriilor din Moldova au ajuns 2296 de plângeri ale deținuților pentru condiții degradante de întreținere. Cele mai multe plângeri au venit de la deținuții din penitenciarul nr. 18 (situat în s. Brănești, r. Orhei) – 275, penitenciarul nr. 3 din Leova – 264, penitenciarul nr. 13 din capitală – 243, penitenciarul nr. 9 (Pruncul) – 228.
Din numărul total de plângeri cu privire la condițiile de întreținere care au fost depuse, instanțele au examinat deja sau continuă să examineze 1283. În privința a 871 de solicitări deciziile au fost deja luate: 28 de deținuți au fost eliberați, pentru 529 au fost reduse termenele de detenție, iar pretențiile celorlalți au fost respinse ori acceptate parțial.
Surse din Administrația Instituțiilor Penitenciare au comunicat că în baza acestor decizii ale instanței, statul trebuie să achite câte 630 de mii de lei despăgubiri. Din acestea, 233,5 mii de lei – în cazul plângerilor depuse de către deținuții penitenciarului nr. 7, iar 128,5 mii de lei – în cazul plângerilor din penitenciarul nr. 3.
Printre cei care au profitat de noul mecanism legal a fost și ex-premierul Vladimir Filat care în anul 2016 a fost condamnat la nouă ani privațiune de libertate pentru corupție și trafic de influență. Potrivit datelor presei, termenul de detenție al acestuia a fost redus cu 685 de zile. Însă avocatul Victor Munteanu a spus pentru NM că doar după ce instanța va publica nota explicativă a deciziei se va ști cu siguranță cu cât a fost redusă pedeapsa pentru Filat.
Termenul a fost redus și pentru Vladimir Moscalciuc, cunoscut în cercurile criminale «Makena». În anul 2012, acesta a fost condamnat la 19 ani privațiune de libertate pentru șantaj și organizarea unei grupări criminale. Termenul acestuia a fost redus cu mai mult de o treime – cu șase ani și 209 zile.
Oleg Pantea, purtător de cuvânt al Administrației Instituțiilor Penitenciare, a menționat pentru NM că, practic, orice deținut al penitenciarului nr. 13 poate profita de noul mecanism legal, pentru că CEDO a declarat inumane condițiile de întreținere în această închisoare. Totodată, Pantea a menționat că atunci când instanța examinează astfel de plângeri și ia decizii cu privire la reducerea termenului de detenție, nu ține cont de gravitatea infracțiunii.
Cum funcționează acest mecanism
Avocații susțin că deocamdată e devreme să se vorbească despre eficiența noului mecanism. Astfel, Igor Stoica, coordonator de programe și jurist la Amnesty International, este de părere că judecătorii și avocații încă nu s-au obișnuit să se folosească de acest mecanism. «Ca avocat, sper că el va funcționa mult mai eficient. Pentru că mulți au trecut prin penitenciarul nr. 13, întreținerea aici fiind declarată încălcare a convențiilor internaționale pentru drepturile omului», a menționat juristul.
La rândul său, Vadim Vieru, avocat de la Promo-LEX, are întrebări față de modul în care judecătorii stabilesc despăgubiri pentru deținuți și cum penitenciarele execută recomandarea privind îmbunătățirea condițiilor de întreținere. «De obicei, judecătorii stabilesc sume foarte mici. Ei pot stabili 100 de lei (2 u.c.) despăgubiri pentru o zi de întreținere în condiții inumane, însă adesea stabilesc cel mult 50 de lei», a menționat avocatul.
Care sunt riscurile
După ce s-a aflat despre reducerea termenului de detenție pentru Moscalciuc și Filat, unii reprezentanți ai societății civile au criticat noua reformă. Ei și-au exprimat temerile că acum, fiecare infractor va putea ieși la libertate mai devreme decât termenul stabilit. «Să nu uităm că infractorii sunt oameni care se află în condiții inumane. Statul este responsabil pentru cetățenii săi, inclusiv pentru cei din închisori. Și dacă aceste condiții sunt rele, el trebuie să compenseze», a spus Vadim Vieru.
Igor Stoica a subliniat că infractorii care au săvârșit infracțiuni grave, puteau ieși la libertate, înainte de termen, și până la această reformă, profitând de procedura standard de eliberare condiționată. «De exemplu, dacă o persoană a fost condamnată pentru omor la 20 de ani privațiune de libertate, aceasta poate ieși la libertate peste 16-17 ani, dacă a avut un comportament normal», a spus Stoica.
El a mai menționat că atunci când în Moldova, în sfârșit, va fi construită noua închisoare modernă, care a fost promisă, necesitatea unui astfel de mecanism va cădea de la sine. «Dacă în penitenciar nu vor fi câte 2 m.p. pentru o persoană, ci câte 8 m.p., așa cum prevăd standardele, și nu câte șase-opt persoane într-o celulă, ci câte două, nici nu va mai fi nevoie de acest mecanism», consideră Stoica.
Probabil, s-au grăbit
Închisoarea nu este un loc pentru tortură, ci pentru izolarea persoanelor periculoase pentru societate, a mai menționat Igor Stoica. «În penitenciarele din occident, oamenii sunt reeducați, ei au posibilitatea să-și regândească viața. La noi însă dimpotrivă, în penitenciar, omul este învățat să fure, să fraudeze ș.a.», a spus Stoica.
Vadim Vieru consideră că mecanismul permite nu doar îmbunătățirea condițiilor de întreținere în penitenciare, dar și reducerea numărului de dosare pe care Moldova le pierde la CEDO.
«Printre altele, acest mecanism este necesar pentru a stopa fluxul de cereri la CEDO din partea deținuților din Moldova. Țara noastră a pierdut deja sume enorme în urma acestor plângeri», a remarcat Vieru.
Oleg Pantea este de acord cu Vadim Vieru. Acesta susține că «atunci când la noi nu era acest mecanism, orice deținut de la penitenciarul nr. 13 putea să câștige la CEDO».
Igor Stoica a adăugat că nimeni nu este asigurat că nu va nimeri la închisoare. «Iar acolo e frig, foame, infecții. Dacă cel care critică această reformă ar ajunge într-un asemenea penitenciar, sunt sigur că el singur va încerca să obțină dreptul de a fi eliberat înainte de termen din cauza condițiilor degradante», a concluzionat Stoica.
***
Despre condițiile degradante în penitenciar se stipulează în art. 3 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. La fel, acest articol se referă la tortură și atitudine inumană. Din anul 1997 până în anul 2018, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea art. 3 al Convenției de 147 de ori. Cota acestor dosare în numărul total de cauze pe care Moldova le-a pierdut la CEDO constituie 27%.
În luna martie 2019, CEDO a declarat neîntemeiate aproape o sută de plângeri din partea cetățenilor Moldovei pentru condiții degradante din penitenciare din cauza amendamentelor la Codul de procedură penală, despre care noi am scris.
