Pentru că gladiolele. Cum a apărut „Mica Olandă” la nordul Moldovei datorită unui businessman din Edineț

Imaginați-vă două hectare de flori, în special gladiole. 800 de soiuri, o parte dintre ele fiind de colecție. Și această frumusețe nu este undeva prin Olanda, ci la noi, în Moldova, în raionul Edineț. Familia lui Victor și a Elenei Grib crește aceste flori. Și ei nu numai că le cresc, dar și se ocupă de selecția lor. Într-un interviu pentru NM, Victor ne-a povestit, cum a ajuns până la viața printre flori, dacă este profitabil să te ocupi de selecție în Moldova, de ce noile soiuri de gladiole sunt patentate în Rusia și nu în Moldova și de ce el nu-și dorește să plece în „businessul mare”.

 „Doar dragostea pentru gladiole este puțin”

Cum s-au început toate și de ce flori?

Totul a început acum zece ani, din dragostea pentru gladiole. Dar, așa cum e și în orice altă afacere, doar dragostea este puțin. Timp de aproape cinci ani, am lucrat în construcții – adunam bani, căutam, cumpăram și, în paralel, cultivam soiuri de colecție – nu e atât de simplu să le găsești, dar nici nu sunt atât de numeroase.

În prezent, întreaga noastră familie se ocupă de creșterea florilor. În ultimii cinci ani, ne ocupăm constant de selecția gladiolelor. La fel, creștem și vindem și alte flori multianuale: iriși, gheorghine, crini, lalele și crizanteme. Avem peste 800 de soiuri de gladiole. Suprafața totală a terenului pe care creștem flori este de aproape 2 ha.

Dar creșterea și selecția sunt două lucruri diferite.

Da. Creșterea este atunci când ți-ai înregistrat o companie, ai comandat o mașină și ai adus totul din Olanda. Aici este vorba despre cantități și suprafețe mari, soiuri ieftine și nepretențioase. Iar selecția înseamnă cultivarea și păstrarea soiurilor de colecție. În cazul nostru, de exemplu, soiurile de gladiole de colecție sunt gingașe, frumoase, dar se înmulțesc și se păstrează rău.

Inițial, ne-am înregistrat ca gospodărie țărănească și, cu timpul, am decis să nu schimbăm nimic. De aceea noi nu putem să importăm de sine stătător bulbi (pentru a ne ocupa de import, trebuie să ne înregistrăm ca SRL sau ÎI).

Înseamnă că ați găsit și ați cumpărat din Moldova 800 de soiuri?

Am cumpărat soiurile noi de la alți selecționeri – și de aici, și din străinătate. În raionul nostru, de exemplu, trăiește cunoscutul selecționer Serghei Pânzari, care a făcut parte din top-cinci cei mai mari selecționeri din URSS. În anii 1980, el a revenit în Moldova din Orientul Îndepărtat și a adus cu sine 5 mii de soiuri de gladiole. Am făcut cunoștință acum opt ani. El vindea bulbi de flori în raionul nostru. Atunci, el lucra la 50 de soiuri personale, iar acum, din câte știu, are peste 80.

Noi nu putem achiziționa bulbi de peste hotare, dar există companii intermediare, care ni le expediază. Se mai întâmplă că și colecționarii fac schimb de soiuri. De exemplu, anul acesta, un colecționar din Novosibirsk a cerut de la dl Serghei 3 mii de bulbi de soi propriu, „Zeița Lada”. El avea doar 1500, pentru celelalte m-a contactat pe mine. Și apropo, prețul unui bulb era bun – aproape 5 dolari pentru o bucată.

Mă bucur foarte mult pentru el. Are 86 de ani. Cea mai mare parte a vieții și-a consacrat-o cultivării și selecției gladiolelor. Și-a înregistrat toate soiurile în Rusia, pentru că în Moldova, înregistrarea unui soi costă 50 de euro. Pentru confirmarea drepturilor de autor, trebuie să mai plătești 50 de euro în fiecare an, în caz contrar, selecționerul își pierde acest drept. Iar dacă ai câteva zeci de soiuri, timp de un an se adună o sumă foarte mare. În Rusia, toate acestea sunt gratuite. Și nu mai zic deja despre piață – în Moldova, nu ai cui vinde bulbii soiurilor de colecție, nimeni nu le cumpără.

Apropo, dl Serghei are soiuri foarte interesante cu denumiri moldovenești, de exemplu, „Haiducul”, „Moldova”, „Budulai”. Specificul soiului „Budulai” constă în faptul că semințele (copiii) pot fi păstrate 5-6 ani în arhivă și dacă se întâmplă ceva cu bulbii, chiar și peste câțiva ani, soiul poate fi restabilit. Se întâmplă adesea că iarna, bulbii se strică (noi încă nu putem să le creăm condiții optime de păstrare) și din an în an, restabilim soiul din „copii” (bulbi mici, noi, care apar primăvara-vara). Cu părere de rău, nici nu putem să înmulțim florile de acest soi.

 „Piața de la Chișinău nu este cea mai bună”

Dvs. spuneți că aveți 800 de soiuri. Dar câți bulbi, ați putea să ne spuneți?

Pot, probabil. Într-un rând sunt în medie șase lăzi, cu tot cu deșeuri. Acolo sunt aproximativ 1500 de bulbi. În total, sunt 90 de rânduri. Ajungem la 120-140 de mii de bulbi de mărime medie, dar aceste cifre sunt aproximative. În plus, nu se păstrează toate până în primăvară. Vindem o parte din bulbi. Nu luăm în calcul „copiii”. Cantitatea acestora este calculată cu sacii, primăvara îi plantăm din nou în pământ.

Câte persoane lucrează la dvs.?

Doar familia și rudele noastre se ocupă de flori – noi nu atragem alți lucrători. Pentru că florile simt totul foarte bine. De exemplu, pentru un copac este suficient să fie pur și simplu udat, dar florile au nevoie de îngrijire specială și de dragoste. Și noi am reușit să altoim dragostea pentru flori părinților mei și celor ai soției. Mai există un stimulent – noi reușim să ne asigurăm (financiar), de aceea ne concentrăm exclusiv pe flori.

Apropo, de profit. Chiar este profitabil să te ocupi de flori atunci când zece gladiole costă 30-50 de lei (reporterul NM a cumpărat de la Victor Grib un buchet din 10 gladiole cu 30 de lei)?

Oamenii de la noi sunt foarte săraci, ei nu au bani pentru flori. Dar nu toate gladiolele costă 3-5 lei bucata. Prețul depinde de calitate, mărime, soi și altele. Cele mai bune flori ale noastre sunt cumpărate direct de acasă: vin cumpărători angro care au magazine de flori. Restul îl vindem la piață, altfel, venitul nostru s-ar reduce. Anul acesta – lucru curios – a fost o cerere mare din partea cumpărătorilor de la nordul Moldovei, inclusiv de la Bălți.

De ce nu ajungeți pe piața din Chișinău?

Dacă e să vorbim despre Chișinău, piața de acolo nu este cea mai bună. La Chișinău, concurența este mare, sunt producători mari care literalmente ne „înăbușă”. În plus, noi suntem departe de Chișinău – să mergem încolo cu flori tăiate este foarte riscant. Dacă nu există contract sau cumpărători fideli, e mai bine nici să nu încerci.

De exemplu, în ajunul plecării, telefonez și aflu că prețul unei flori pe piața angro este de 7 lei. Vin. Între timp, un alt mare distribuitor scade prețul până la trei lei, dar mie nu mi-i convenabil. Ei au soiuri de gladiole simple, nepretențioase (de exemplu, albe, obișnuite), pe care ei le cultivă pe suprafețe mari. Iar cumpărătorului adesea îi este indiferent, de aceea ei iau ce-i mai ieftin. Au fost cazuri că veneam acasă cu o jumătate din marfa pe care nu am vândut-o, dar acestea sunt flori. 200 km încolo și 200 km înapoi, iar temperatura în mașină este mai mare de 40 de grade. Vă dați seama, în ce stare se întorc acasă?

Și apropo, pentru a tăia, lega și aranja o mie de gladiole, e nevoie de opt ore de muncă și patru perechi de mâini. Este o muncă anevoioasă. Reiese că în noaptea din ajunul plecării, noi pregătim florile, iar în noaptea următoare le vindem (piața lucrează de cu seară până la miezul nopții). Așa făceam acum trei-patru ani. Acum noi vindem doar la nord: eu – la Drochia, mama și soția – la Edineț, iar fiica – la Râșcani.

Vât trăiește o floare tăiată?

Totul depinde de soi. De exemplu, gladiolele terry, cu petale foarte dense, ca de pânză, pot sta în vază și până la două săptămâni. E suficient să le fie schimbată apa din vază o dată la trei zile. Și dimpotrivă, gladiolele mici, cu petale gingașe, se păstrează cu mult mai puțin.

„În această primăvară, în carantină, noi nu am vândut mai puțin decât în anii precedenți”

Cât câștigați datorită florilor?

În ultimii doi-trei ani, afacerea merge bine. Dacă nu luăm în calcul pierderile de 180 mii de lei. Anul trecut, prin intermediul unei companii intermediare, am comandat un lot de soi nou de gheorghine în ghiveci (sunt la fel ca și crizantemele în ghiveci, doar că înfloresc vara), însă cumpărătorii nu au înțeles aceasta. Au considerat că florile sunt foarte costisitoare, de aceea nu ne-am obținut nici măcar banii pe care i-am investit.

În ultimii câțiva ani, noi câștigăm tot mai mult datorită gladiolelor. Până la aceasta, câștigam cam tot atât cât investeam.

Înseamnă că ceea ce câștigați vara vă ajunge pentru tot anul?

Nu e chiar așa. Noi vindem aproape tot anul. Până în luna decembrie, vindem crizanteme, iar din ianuarie, încep expozițiile de bulbi de gladiole, lalele ș.a. Și participăm la fiecare expoziție organizată la Moldexpo. Acolo găsim clienți noi și obținem anumite experiențe.

Curios e faptul că în martie-aprilie, credeam că nu vom putea plăti dobânda creditelor. Dar ne-au contactat, s-au adresat, veneau singuri și cumpărau. Și reiese că în primăvara din acest an noi nu am vândut mai puțin decât în alți ani, când piețele erau deschise. În Moldova nu sunt chiar atât de mulți selecționeri și crescători de flori, de aceea toți se cunosc unii pe alții.

Luați credite în fiecare an?

Nu, anul acesta, am decis să nu luăm credite. Piețele au fost închise, a fost carantină. Am avut temeri că nu vom face față unui împrumut, de aceea am hotărât să ne bazăm doar pe propriile forțe și posibilități. Acum vindem doar souirile și florile pe care le creștem în ultimii câțiva ani.

Comercializarea bulbilor este avantajoasă?

Nu prea. Bulbii selecționați sunt foarte costisitori. De exemplu, bulbii olandezi simpli costă câte trei lei bucata. Magazinele agricole din Moldova îi aduc din Olanda și îi vând cu câte 10 lei. Bulbii noștri costă de la 10 până la 30 de lei și nu este avantajos pentru magazine.

În primul an de vânzări, noul soi de bulbi costă cel puțin 10 euro (selecționerii își au propriile prețuri la soiurile de colecție). În al doilea an de vânzări, bulbii costă aproape 6 euro, iar în cel de-al treilea an – și mai puțin etc.

Eu am o colecție nouă, 40 la sută din ea sunt soiuri care au cel mult cinci ani. Acești bulbi sunt foarte costisitori și eu nu-i pot vinde la prețuri mici. Sunt, desigur, și colecționari care înțeleg că acesta este un soi nou și îl plătesc.

Florile au nevoie de atenție permanentă. Cum le îngrijiți?

La fel ca și crizantemele, gladiolele au nevoie de stropire permanentă. Mai mulți ani la rând, am crescut gladiole acasă – aveam acolo un lac mic, dar din cauza deficitului de apă, am fost nevoit să schimb terenul și să le cresc acolo unde este suficientă apă.

La noi, e irigare prin picurare. Stropim practic în fiecare zi. Și oricum, vara, când temperatura la soare ajunge la 40 de grade și mai mult, ele se ofilesc. De aceea noi tăiem florile doar noaptea. Pentru că înțelegem că e de ajuns să vindem o singură dată magazinului flori ofilite și nu se vor mai adresa la noi niciodată.

„Nu vreau să merg în businessul mare”

Nu vi se fură florile?

N-am observat așa ceva. Florile cresc în sat. Acolo este casa părintească, cu un teren de 40 de ari, alături este casa bunicii cu încă 40 de ari. Alți 100 de ari sunt la rude. Astfel, avem aproape două hectare. Un vecin poate să vină la mine și să ceară un buchet. Și eu niciodată nu refuz și nici bani nu iau. Se mai întâmplă că vecinii vin să ne ajute.

Cu ce dificultăți vă confruntați?

Cea mai mare – piața noastră nu este organizată. În plus, sunt foarte mari dobânzile la credite. Adesea, pentru a obține un credit, trebuie să gajezi bunurile. Ei, mai este și vara fierbinte, secetoasă, dar asta nu depinde de noi.

Nu v-ați gândit să vă deschideți magazine proprii?

Nu. Concurența este foarte mare. Eu sunt selecționer. Mă caută și mă găsesc cei care iubesc florile. Nu vreau să merg în businessul mare, pentru că nimeni nu protejează micii producători din Moldova. Noi am decis să activăm în așa fel, ca să ne ajungă pentru viață și ca nimic să nu ne țină, dacă vom fi nevoiți vreodată să plecăm (râde).

Probabil, profitul dvs. crește considerabil în timpul sărbătorilor.

În principiu, nu. Eu nu reușesc până la 8 martie. Vânzările cresc în ajun de 9 mai și până la sărbătorile de vară. La sărbători câștigă importatorii și proprietarii magazinelor de flori, iar noi – nu.

Cât timp vă ia să îngrijiți florile? Vă mai rămâne timp liber?

În ianuarie – februarie, noi începem să ne pregătim de expoziții. Alegem, sortăm și ambalăm bulbii. În martie – aprilie, plantăm bulbii în sol. Apoi plecăm pe piețe, deci, noi suntem practic mereu ocupați cu florile. În perioada dintre sezoane, noi dormim noaptea, desigur, iar vara – ziua suntem la piață, seara târziu și noaptea – stropim și tăiem florile. Toamna scoatem bulbii din sol. Le păstrăm într-un grajd vechi pe care iarna îl încălzim (bulbii trebuie păstrați în loc uscat și răcoros, de aceea subsolurile nu sunt potrivite pentru aceasta). Iarna despărțim bulbii, îi alegem și îi curățăm de surplusul de coji.

Cum credeți, de ce în această primăvară a fost o cerere bună? Totuși, a fost carantină, mulți au rămas fără serviciu. S-ar părea că oamenilor nu le arde de flori.

Mulți ani la rând, proprietarii magazinelor de flori creșteau singur gladiole, fie și în cantități mici. Ei aveau soiuri olandeze – mari și nu atât de pretențioase la îngrijire, așa cum sunt ale mele. Dar în ultimii ani, noi ne confruntăm tot mai adesea cu seceta, nu mai este convenabilă cultivarea florilor doar pentru propriul magazin, de aceea ei au renunțat. Acum, ei doar cumpără flori și le revând.

Care sunt cele mai populare dintre florile dvs.?

Cererea este întotdeauna diferită. Nu vorbesc despre trandafiri – aceștia sunt mereu populari, dar eu nu mă ocup de ei. Acum câțiva ani, erau solicitate gheorghinele. Acum se cumpără crizantemele. Iar anul acesta, și gladiolele. Există o anumită modă de flori, dacă se poate spune așa. Dar trebuie să explici oamenilor, să le spui că florile înseamnă ceva frumos, iar aceleași gladiole pot fi crescute nu numai în sol deschis, dar și acasă, în ghiveci.

Să crească acasă, e adevărat?

Da, soiurile olandeze sunt înalte. Iar în colecția mea sunt soiuri de până la un metru, „crețoase”. Ele sunt foarte frumoase, înfloresc destul de mult timp, nu necesită îngrijire specială și cresc în ghiveci mic. Important e să fie stropite mereu și, desigur, contează dragostea pentru flori.