ziare.com

UPDATE Procurorii români au trecut Prutul. Percheziții în Republica Moldova, România și Suedia pe un dosar de spălare de bani

Presa din română scrie că pe teritoriul Republicii Moldova, Suediei și României au fost efectuate percheziții la o grupare internaţională care spăla milioane de euro din fraude informatice. 

UPDATE: Purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Emil Gaitur, a comunicat pentru NM că perchezițiile au avut loc la 12 bănuiți din Republica Moldova. „Percheziții la 12 bănuiți în Moldova, într-un dosar de spălare de bani, de ordinul milioanelor de euro, în România”, a comunicat Gaitur pentru NM.

Știrea inițială:

Agerpres scrie că procurorii și ofiţerii de poliţie judiciară din România au efectuat 13 percheziţii în Bucureşti şi în judeţul Călărași (România) pentru a destructura o grupare internațională care se ocupa cu spălarea a zeci de milioane de euro provenite din fraude informatice.

Simultan cu acţiunea din România, au fost efectuate opt percheziţii domiciliare și pe teritoriul Republicii Moldova, iar patru percheziţii – pe teritoriul Suediei.

Se menționează că grupul infracţional punea la dispoziție altor grupuri infracţionale persoane, societăţi comerciale paravan, conturi bancare şi o infrastructură vastă în scopul mutării, ascunderii şi spălării sumelor de bani provenite din infracţiuni.

În acest scop, ucraineni, moldoveni și suedezi s-au deplasat pe teritoriul României în vederea înfiinţării de societăţi comerciale destinate comiterii de infracţiuni. Pe numele acestor societăţi comerciale au fost deschise ulterior conturi bancare, fiind obţinute cardurile bancare şi accesul la serviciul de online banking.

„Activitatea infracţională a grupului a fost permanent axată pe furnizarea serviciilor de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni de înşelăciune şi fraudă informatică”, comunică presa română.

Se mai menționează că sumele de bani obţinute au fost transferate prin intermediul unor companii offshore/fantomă către conturi din Europa şi au ajuns, ulterior, în conturile bancare ale societăţilor comerciale din România, controlate de grupul infracţional specializat în spălarea banilor.

Aceste sume de bani au fost redirecţionate de către coordonatorii grupului către Asia, respectiv către societăţi controlate prin interpuşi în Hong Kong şi Israel.

Volumul tranzacţiilor care fac obiectul activităţilor de urmărire penală depăşeşte suma de 70 de milioane de euro, unele transferuri fiind mai mari de 3 milioane de euro. Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate în cauză este de peste 5 milioane de dolari.

Procurorii români au reţinut 9 inculpaţi, iar pe numele unei persoane a fost dispusă măsura controlului judiciar.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: