BBC

Peste 2 500 de persoane ar fi fost ucise în protestele violente din Iran

Numărul persoanelor ucise în timpul protestelor din Iran a crescut la 2 571. Informația a fost raportată pe 14 ianuarie de agenția Human Rights Activists News Agency (HRANA), care își are sediul în SUA și furnizează estimările în baza datelor de la activiștii săi din interiorul Iranului.

Potrivit HRANA, din totalul celor uciși, 2 403 persoane erau protestatari. Printre aceștia se numără și 12 persoane sub vârsta de 18 ani. De asemenea, au fost omorâți 147 de membri ai forțelor de securitate și simpatizanți ai Guvernului de la Teheran, precum și oameni care nu participau la manifestații.

HRANA mai informează că a fost confirmată reținerea 18 434 de persoane, dintre care 1 134 au suferit răni grave. Totodată, 97 de persoane au fost impuse să își recunoască public vina.

Regimul de la Teheran a admis că există pierderi umane în contextul protestelor, dar nu a oferit o cifră oficială.

Între timp, Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, relatează, citând surse, că pe 14 ianuarie în Iran urmează să fie executat primul participant la actualele proteste. Este vorba despre Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, acuzat de „ducerea unui război împotriva lui Dumnezeu” pentru participarea la manifestații.

Amintim că Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, autoritățile iraniene au blocat internetul, într-o încercare de a preveni ieșirea informațiilor din interiorul țării. Pe acest fond, serviciul de internet Starlink și-ar fi eliminat taxele pentru utilizatorii din Iran. SpaceX, compania miliardarului american Elon Musk care deține serviciul de internet, nu a confirmat informația, dar activiști au declarat pentru The Associated Press că Starlink este disponibil gratuit pentru oricine din Iran deține terminalele necesare.

Organizația nonprofit Net Freedom Pioneers a ajutat la introducerea clandestină a echipamentelor pe teritoriul țării, scrie AP.

De altfel, Starlink este interzis în Iran.

Suprimarea violentă a protestelor a atras condamnare din partea comunității internaționale.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a amenințat Teheranul că SUA va interveni pentru a proteja manifestanții.Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Iar la scurt timp, Trump a publicat un mesaj pe Truth Social, în care a încurajat iranienii să continue protestele și le-a spus că „ajutorul este pe drum”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Regele Charles a desemnat un nou prim-ministru al Marii Britanii. Cine îl va înlocui pe Keir Starmer și ce poziție are față de războiul din Ucraina

Regele Marii Britanii, Charles al III-lea, i-a încredințat oficial noului lider al Partidului Laburist, Andy Burnham, formarea guvernului. Premierul desemnat a anunțat că primele discuții telefonice cu lideri internaționali le va avea cu președinții Statelor Unite ale Americii și Ucrainei, Donald Trump și Vladimir Zelenski, transmite BBC.

În vârstă de 56 de ani, Andy Burnham a devenit prim-ministru al Marii Britanii după întrevederea cu regele Charles al III-lea, desfășurată pe 20 iulie. Cu trei zile înainte, pe 17 iulie, el a fost ales lider al Partidului Laburist, preluând funcția de la Keir Starmer.

În prima sa declarație publică în calitate de premier, Burnham a dat asigurări că Marea Britanie va continua să sprijine Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă.

Îi voi oferi lui Zelenski garanții complete că sprijinul Marii Britanii rămâne de neclintit și ferm. Voi fi alături de el, inclusiv personal”, a declarat noul șef al guvernului britanic.

Transferul de putere a început cu mesajul de rămas-bun al lui Keir Starmer, rostit în fața reședinței oficiale a premierului britanic de pe Downing Street. Ulterior, Starmer și-a depus demisia, care a fost acceptată de regele Charles al III-lea.

În ultima sa intervenție publică în calitate de prim-ministru, Starmer a declarat că îl susține pe deplin pe succesorul său.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: