BBC

Peste 2 500 de persoane ar fi fost ucise în protestele violente din Iran

Numărul persoanelor ucise în timpul protestelor din Iran a crescut la 2 571. Informația a fost raportată pe 14 ianuarie de agenția Human Rights Activists News Agency (HRANA), care își are sediul în SUA și furnizează estimările în baza datelor de la activiștii săi din interiorul Iranului.

Potrivit HRANA, din totalul celor uciși, 2 403 persoane erau protestatari. Printre aceștia se numără și 12 persoane sub vârsta de 18 ani. De asemenea, au fost omorâți 147 de membri ai forțelor de securitate și simpatizanți ai Guvernului de la Teheran, precum și oameni care nu participau la manifestații.

HRANA mai informează că a fost confirmată reținerea 18 434 de persoane, dintre care 1 134 au suferit răni grave. Totodată, 97 de persoane au fost impuse să își recunoască public vina.

Regimul de la Teheran a admis că există pierderi umane în contextul protestelor, dar nu a oferit o cifră oficială.

Între timp, Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, relatează, citând surse, că pe 14 ianuarie în Iran urmează să fie executat primul participant la actualele proteste. Este vorba despre Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, acuzat de „ducerea unui război împotriva lui Dumnezeu” pentru participarea la manifestații.

Amintim că Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, autoritățile iraniene au blocat internetul, într-o încercare de a preveni ieșirea informațiilor din interiorul țării. Pe acest fond, serviciul de internet Starlink și-ar fi eliminat taxele pentru utilizatorii din Iran. SpaceX, compania miliardarului american Elon Musk care deține serviciul de internet, nu a confirmat informația, dar activiști au declarat pentru The Associated Press că Starlink este disponibil gratuit pentru oricine din Iran deține terminalele necesare.

Organizația nonprofit Net Freedom Pioneers a ajutat la introducerea clandestină a echipamentelor pe teritoriul țării, scrie AP.

De altfel, Starlink este interzis în Iran.

Suprimarea violentă a protestelor a atras condamnare din partea comunității internaționale.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a amenințat Teheranul că SUA va interveni pentru a proteja manifestanții.Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Iar la scurt timp, Trump a publicat un mesaj pe Truth Social, în care a încurajat iranienii să continue protestele și le-a spus că „ajutorul este pe drum”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Zaharova a comentat conflictul bisericesc de la Dereneu: „Atac asupra ortodoxiei din Moldova”

„Un atac asupra ortodoxiei din Moldova”, astfel a comentat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia situația din jurul bisericii din Dereneu. În cadrul unei conferințe de presă din 18 februarie, aceasta a declarat că în Republica Moldova ar avea loc un proces de schimbare forțată a jurisdicției unei biserici ortodoxe și a pus sub semnul întrebării implicarea instanțelor de judecată în astfel de decizii.

„Are loc un atac asupra ortodoxiei din Moldova – acea ortodoxie pe care moldovenii o respectă și o practică cu adevărat. Iată, de câteva săptămâni, enoriașii unei biserici canonice din satul Dereneu, raionul Călărași, aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe din Moldova, încearcă să împiedice trecerea acesteia în subordinea Mitropoliei Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române.Vedeți cât de interesant este. În prezent, mai multe țări se adresează instanțelor de judecată nu pentru a soluționa dispute ideologice sau litigii legate de proprietăți, denumiri ori drepturi de autor. Nu. Ci pentru a „transfera” credincioșii dintr-o confesiune în alta”, a comentat Zaharova.

Menționăm că Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei, aflate în conflict din cauza bisericii din satul Dereneu, sunt ambele ortodoxe.

Reprezentanta MAE rus s-a referit și la decizia instanței privind jurisdicția lăcașului de cult.

„De asemenea, mai multe persoane afirmă că decizia privind schimbarea jurisdicției bisericii ar fi fost adoptată de Curtea Supremă de Justiție, iar semnăturile membrilor consiliului parohial ar fi fost falsificate”, a încheiat ea.

Amintim că, într-un comentariu pentru NewsMaker, fostul paroh al Bisericii din Dereneu, Marin Florin, care a organizat trecerea parohiei de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, a respins acuzațiile preoților din Episcopia de Ungheni și Nisporeni. Aceștia l-au acuzat că ar fi falsificat semnături și au cerut Ministerului Justiției să anuleze decizia din 2017 prin care biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu, raionul Călărași, a fost transferată.

Marin Florin spune că persoanele vizate au confirmat în scris atât intrarea, cât și ieșirea lor din Consiliul parohial și că totul ar fi legat de interese personale.

***

La Dereneu, disputa dintre cele două mitropolii durează deja de trei săptămâni și rămâne tensionată. Instanța a recunoscut dreptul Mitropoliei Basarabiei de a utiliza biserica din localitate pentru o perioadă de 50 de ani, însă Mitropolia Moldovei și o parte dintre săteni contestă această hotărâre. Disputa nu mai este demult doar religioasă, ci a căpătat și o puternică dimensiune politică.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți  au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

NewsMaker a fost pe 11 februarie la Dereneu pentru a vedea la fața locului ce se întâmplă în sat, ce cred locuitorii, de ce nu îl acceptă pe preotul care a trecut la Mitropolia Basarabiei și pe cine consideră responsabil pentru situația creată. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: