Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că deschiderea negocierilor pe clustere cu UE, pe care Chișinăul a mizat până la sfârșitul acestui an, nu a avut loc din cauză că încă nu există o decizie politică unanimă la nivelul statelor-membre în privința Ucrainei. Oficiala a mai menționat că Republica Moldova și Ucraina, care, actualmente, parcurg împreună procesul de negociere, ar urma să fie decuplate după inițierea discuțiilor tehnice pe clustere cu Comisia Europeană. Precizările au fost făcute pe 17 decembrie, după ședința de Guvern.
Cristina Gherasimov a declarat că toate statele-membre UE, inclusiv Ungaria, susțin deschiderea negocierilor pe capitole cu Republica Moldova. „Însă pentru că Republica Moldova este în acest proces, la moment, în aceiași etapă de negocieri cu Ucraina, nu există o decizie politică pentru colegii noștri din Ucraina, respectiv, și proces pentru Republica Moldova la nivel politic este unde este astăzi”, a adăugat ea.
Întrebată dacă pe viitor Republica Moldova va trebui să se separe de Ucraina în procesul de negociere, Gherasimov a spus: „În momentul în care încep negocierile la nivel tehnic, fiecare stat-candidat primește un set de priorități pentru fiecare capitol în urma analizei din cadrul evaluării legislației europene și celei naționale, așa-numitul screening bilateral, pe care l-am finalizat recent. Setul de priorități pentru fiecare stat-candidat arată diferit. Respectiv, în următoarele etape de negocieri, această decuplare urmează să fie firească. Pentru că țară-candidată își urmează propriul set de reforme prioritare pe care urmează să le realizeze. Respectiv, pentru Republica Moldova, aceste priorități arată diferit decât pentru colegii noștri din Ucraina”.
Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.
Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state-membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii negocierilor pe clustere cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.
Autoritățile de la Budapesta susțin că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. În același timp, Politico remarcă că premierul ungar, Viktor Orban, considerat a fi un apropiat al președintelui rus, a făcut din opoziția sa față de aderarea Ucrainei la UE un punct cheie al campaniei pentru alegerile parlamentare din Ungaria, care sunt preconizate să aibă loc în primăvara anului 2026.
În noiembrie, în timpul unei vizite la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Republica Moldova va fi pregătită să deschidă negocierile pe clustere către finalul anului.
Iar pe 15 decembrie, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne încă blocată de poziția Ungariei, Bruxelles a anunțat că Republica Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Presa internațională a scris că aceasta este o cale de alternativă prin care Bruxelles-ul încearcă să mențină procesul de negociere în mișcare în condițiile blocajului politic.
Într-un interviu pentru IPN, Marcel Spătari, deputat PAS și președinte al Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, a explicat că discuțiile tehnice pe cele trei clustere presupune că Comisia Europeană va transmite Chișinăului linii directoare și obiective pe termen scurt care trebuie îndeplinite pentru a putea închide capitolele odată ce acestea vor fi deschise la nivel politic.
Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.
