plahotniuc.md

Plahotniuc și Țuțu nu vor în Rusia. Avocat: extrădarea ex-liderului PDM în Moldova ar urma să dureze până la 30 de zile

Avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat că clientul său a refuzat extrădarea în Rusia, dar nu și în Republica Moldova. Potrivit acestuia, și Constantin Țuțu a refuzat extrădarea în Rusia. În ceea ce îl privește pe Plahotniuc, avocatul a menționat că procedura de extrădare ar urma să dureze între 12 și cel mult 30 de zile. Totodată, el a afirmat că autoritățile din Republica Moldova nu ar fi transmis documentele necesare în acest sens. Pe de altă parte, reprezentanții Procuraturii Generale au precizat pentru NewsMaker că documentele au fost transmise pe cale diplomatică către Ministerul Justiției al Republicii Elene pe 25 iulie.

Rogac a spus că Plahotniuc „nu a refuzat niciodată să fie extrădat în Republica Moldova”, ci „dimpotrivă”. „El vineri (nota red. 25 iulie) a semnat toate actele necesare, prezentate de către avocați, în vederea acceptării fără condiționalități a extrădării către Republica Moldova. (…) Doar că din cauza procedurilor existente din Grecia, care diferă de cele din Republica Moldova, acestea au ajuns pe masa procurorilor de caz la câteva zile distanță, adică la data de 29 iulie”, a comunicat avocatul într-o intervenție video pe Facebook.

Rogac a mai spus că „la solicitarea de extrădare de către Federația Rusă, Vladimir Plahotniuc a declarat că refuză să fie extrădat”. „În legătură cu cazul domnului Țuțu, pot să vă comunic că extrădarea acestuia este solicitată de către Federația Rusă, iar el a refuzat să fie extrădat”, a adăugat avocatul.

Potrivit avocatului, dat fiind faptul că Plahotniuc „a acceptat benevol să fie extrădat, acest proces ar urma să dureze de la 12 zile până la maxim 30 de zile, conform practicilor existente în justiția elenă”. „Au fost și cazuri când extrădarea a durat și 5 zile, asta atunci când statul solicitant a fost cooperant și a dorit ca extrădarea să fie efectuată operativ. La data de 29 iulie, avocaților lui Vladimir Plahotniuc din Grecia li s-a comunicat de către procurorul de caz că actele relevante din partea autorităților Republicii Moldova încă nu au parvenit. Sperăm că acest lucru se va întâmpla în curând. În caz contrar vom deduce că autoritățile Republicii Moldova tergiversează deliberat procesul. (…) Solicit în acest context Procuraturii Generale a Republicii Moldova să expedieze dosarele și actele necesare conform procedurilor legale. (…) Reiterez solicitarea către autoritățile responsabile de la Chișinău să expedieze în termeni cât mai restrânși actele necesare ca urmare a cererii depuse pentru extrădare”, a menționat el.

NewsMaker a solicitat în acest context un comentariu de la reprezentanții Procuraturii Generale.

„Procuratura Generală informează că, în data de 25 iulie 2025, a fost notificată oficial de către Ministerul Justiției al Greciei cu privire la recepționarea în format electronic a cererii de extrădare și actelor necesare în procedura de extrădare. În aceeași zi, documentele au fost transmise pe cale diplomatică către Ministerul Justiției al Republicii Elene, în conformitate cu procedurile internaționale aplicabile.
Procuratura nu va comenta de fiecare dată speculațiile și declarațiile nefondate care nu au drept scop decât să distorsioneze realitatea procesului în curs și să dezinformeze opinia publică”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Procuraturii, Violina Moraru.

Totodată, Rogac a venit cu precizări „la subiectul legat de ex-miss Moldova”. „Sunt doar niște falsuri. Primul fals tirajat precum că aceasta ar fi fost în avion cu Vladimir Plahotniuc în momentul reținerii. Al doilea fals – precum că ar exista o relație între aceștia. Al treilea – că ar avea copii minori. Aceasta într-adevăr a activat în calitate de asistentă în perioada în care Vladimir Plahotniuc se afla în Statele Unite ale Americii, ulterior și-a schimbat locul de muncă”, a declarat avocatul.

***

Pe 22 iulie, Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu a fost reținuți pe aeroportul din capitala elenă, Atena, în timp ce încercau să plece spre Dubai. Oamenii legii au efectuat percheziții în vila din Atena în care locuiau cei doi de mai multă vreme. Aceștiau depistat, între altele, că Plahotniuc avea 21 de documente de identitate emise pe nume diferite, pretins a fi eliberate de autoritățile din Moldova, România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Irak și Vanuatu. În cazul lui Țuțu, polițiștii au găsit cinci documente de identitate, pretins eliberate în România și Bulgaria. În aceeași zi, presa din Grecia a scris că Plahotniuc și Țuțu au fost reținuți împreună cu Elizaveta Kuznețova, deținătoarea titlului Miss Moldova 2019.

La nici 24 de ore, autoritățile ruse au transmis o solicitare de extrădare în privința lui Plahotniuc. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu preciza că Vladimir Plahotniuc ar urma să fie extrădat în Republica Moldova, și nu în Rusia, adăugând că prioritate are țara care a depus prima solicitare.

Pe 28 iulie, Procuratura Generală declara că Plahotniuc „nu și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova”. În aceeași zi, avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat că acesta, aflat în arest în Grecia, ar fi depus oficial o cerere prin care „acceptă necondiționat” să fie extrădat în Republica Moldova. A doua zi, Procuratura Generală preciza că avocatul grec al lui Vladimir Plahotniuc a transmis procurorilor o scrisoare prin care clientul său și-a exprimat consimțământul pentru extrădare abia pe 29 iulie, la ora 13:00. Totodată, procuratura a menționat că procurorii din Moldova au transmis cererea oficială de extrădare către Ministerul Justiției din Grecia, atât direct, cât și prin canale diplomatice pe 24 iulie.

***

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce democrații au pierdut puterea. În februarie 2025, Interpol l-a anunțat în căutare internațională. Plahotniuc este cercetat penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal. Constantin Țuțu – considerat omul de încredere al lui Plahotniuc – este vizat într-o cauză penală pornită pe faptul îmbogăţirii ilicite, în perioada anilor 2014 – 2018. Ca și Plahotniuc, Țuțu se afla în lista persoanelor date în căutare internațională.

Pe 29 iulie curent, publicația The Insider a scris că Plahotniuc a mers anterior în mod regulat la Moscova pentru negocieri secrete. Ultima vizită ar fi avut loc în aprilie 2025.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: