Planul de creștere economică de €1,9 miliarde, ratificat în parlament. Opoziția: „Trăim în lumi absolut paralele”

Parlamentul Republicii Moldova a ratificat joi, 22 mai, Acordul care reglementează modalitățile de punere în aplicare a sprijinului financiar oferit de Uniunea Europeană, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Prim-ministrul Dorin Recean a venit în fața deputaților pentru a cere ratificarea acestui acord, pe care l-a prezentat drept un „ajutor financiar fără precedent, oferit de UE pentru dezvoltarea țării”. Blocul de opoziție, al Comuniștilor și Socialiștilor, BCS, s-a abținut de la vot.

„Acordul, semnat la 9 mai 2025, între Republica Moldova și Uniunea Europeană, confirmă încrederea pe care partenerii europeni o au în cetățenii Republicii Moldova. Suntem priviți ca un stat pregătit să devină membru cu drepturi depline în marea familie europeană. Este pentru prima dată când Republica Moldova va face atâtea investiții într-un timp atât de scurt, fapt posibil doar datorită UE și prietenilor noștri. Asta înseamnă aderarea la UE – noi DEJA devenim stat european, nu doar geografic”, a declarat prim-ministrul.

Recean a condamnat criticile aduse pachetului de stimulare a economiei, afirmând că cei care atacă inițiativa „nu vor, de fapt, ca Moldova să primească investiții reale pentru dezvoltare” și că intenționează să „țină cetățenii în zona gri a sărăciei”.

„Mai ales că noi avem printre cele mai mici datorii publice din toată Europa. Noi vrem să dezvoltăm Moldova acum și să o facem corect. Drumul nostru este clar: mai multe locuri de muncă, salarii mai bune și servicii publice moderne”, a subliniat prim-ministrul.

De asemenea, Recean a explicat că aceste investiții nu pot fi realizate necondiționat. „Avem datoria în fața cetățenilor să modernizăm instituțiile statului pentru a asigura cheltuirea transparentă și sustenabilă a banilor oferiți generos de partenerii noștri. De aceea, acordul prevede clar: fiecare tranșă de finanțare este legată de realizarea reformelor. Acesta este un parteneriat bazat pe încredere și responsabilitate, dar și pe rezultate. Planul de creștere a Moldovei nu este doar un proiect al Guvernului, este un efort comun, al întregii țări. Ratificarea acestui acord nu este un gest formal, ci un angajament ferm asumat în fața cetățenilor: Republica Moldova merge decis și ireversibil pe calea europeană, prin reforme, prin muncă și prin seriozitate”, a conchis premierul.

În timpul dezbaterilor din Parlament, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Adrian Albu, a cerut detalii despre datoriile externe ale țării.

„Moldova se confruntă cu o situație când curând o să fie în incapacitate de a achita creditele pe care noi deja le avem. Noroc că mai este perioada de grație, ne mai bucurăm de ea. Dați-ne o cifră să înțelegem încotro mergem”, a spus Albu.

În replică, prim-ministrul Recean a comparat împrumutul UE cu un credit ipotecar avantajos pentru o locuință nouă: „Haideți să ne imaginăm că vreți să vă cumpărați o casă modernă, confortabilă, și vi se acordă un credit pentru 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, în care nu trebuie să achitați creditul. Începeți să întoarceți creditul începând cu anul 11, și o să plătiți o dobândă de sub doi la sută. Cum credeți, vreți să așteptați următorii 40 de ani ca să acumulați acești bani și să treceți într-o locuință nouă sau acceptați o astfel de finanțare generoasă?”, a spus Recean.

Premierul a insistat că, spre deosebire de alte țări, Moldova are una dintre cele mai mici datorii publice raportate la PIB în Europa, sub 35%. „Noi avem nevoie de bani ca să ne dezvoltăm și asta facem. Noi ca stat ne-am luat un angajament să cheltuim acești bani judicios, să investim și totul să fie transparent”, a încheiat prim-ministrul.

Ulterior, în timpul luărilor de cuvânt, Zinaida Greceanîi, deputata PCRM, a declarat că fracțiunea sa nu va participa la votarea acordului.

„Am acultat tot ce a vorbit majoritatea parlamentară și mi s-a creat impresia că trăim în lumi paralele. Absolut paralele. Aveți suficiente voturi, asumați-vă responsabilitatea pentru utilizarea acestor bani. Decizia vă aparține. Noi nu vom participa la acest vot”, a declarat Zinaida Greceanîi.

De menționat, în urma ratificării Acordului, R. Moldova va beneficia de sprijin financiar în sumă totală de 1,9 miliarde de euro. Este vorba despre o componentă de grant în valoare de 520 de milioane de euro, care este destinată pentru investiții, asistență tehnică și pentru garantarea creditelor. De asemenea, țara noastră va primi împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de euro, care vor fi debursate în funcție de progresele înregistrate în procesul de implementare a reformelor asumate.

Suportul financiar va fi acordat în baza unor condiționalități, care se regăsesc în Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, care a fost aprobată recent de Guvern. Aceasta conține 153 de măsuri și 56 de reforme, care urmează a fi implementate până la sfârșitul anului 2027. Agenda de reforme vizează șapte sectoare-cheie. Este vorba despre competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat; conectivitate și infrastructură digitală; guvernanță economică; capital social; tranziția verde și capitalul natural; securitate și eficiență energetică; valori fundamentale.


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CALM s-a adresat inclusiv conducerii țării. Insistă în contextul reformei APL: „Termenul de 31 iulie – un abuz”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a adresat conducerii țării, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate în contextul reformei administrației publice locale (APL). Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar fi ilegal. Menționăm că, într-o reacție anterioară, reprezentanții Guvernului au declarat că 31 iulie reprezintă „un termen operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”.

Pe 25 iulie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare oficială către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață.

În aceasta, au solicitat „intervenția urgentă a instituțiilor statului pentru readucerea reformei administrativ-teritoriale pe calea legalității și a statului de drept, oprirea presiunilor ilegale asupra autorităților publice locale și restabilirea unui dialog autentic cu comunitățile”.

„Reforma administrativ-teritorială se întemeiază pe un concept neaprobat prin nicio normă juridică, impus totuși ca bază de implementare”, au declarat reprezentanții CALM, adăugând că „termenul de 31 iulie este ilegal și reprezintă un abuz penal grav”. În același timp, reprezentanții CALM au vorbit despre o „presiune fără precedent” îndreptată împotriva autonomiei locale. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică”, se mai arată în declarația CALM.

***

Menționăm că nu este prima dată când reprezentanții CALM vorbesc despre termenul de 31 iulie, presiuni, precum și lipsa unor consultări reale în contextul reformei administrativ-teritoriale. O declarație în acest sens a fost făcută pe 9 iulie.

Pe 10 iulie, reprezentanții Guvernului au declarat pentru NewsMaker că data de 31 iulie 2026 reprezintă „un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”. Totodată, aceștia au menționat că acest termen nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.

Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.

În ceea ce privește procesul de consultări, Guvernul a declarat că reprezentanții Cancelariei de Stat au realizat, în perioada ianuarie-martie 2026, consultări cu peste 4 500 de persoane. Au fost organizate în total 49 de ședințe de consultare, inclusiv în fiecare raion. De asemenea, în cadrul procesului de consultări la nivel local, s-a ajuns la peste 65 800 de cetățeni. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: