parlament
Максим Андреев, NewsMaker

Platforma DA, PAS și PDM au convenit să aibă o întâlnire. Vor discuta problemele din agricultură

Reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr, Partidului Acțiuni și Solidaritate și Partidului Democrat se vor întâlni mâine, 11 august. Aceștia vor discuta despre problemele din agricultură. Cel puțin, despre acest lucru a anunțat deputatul Alexandru Slusari.

„Momentan statul poate oferi un minim de 500 milioane lei pentru compensarea pierderilor agricultorilor la culturile de prima grupă, este posibil și există resurse obiective pentru a aloca acești bani. Statul poate și trebuie să declare starea de urgență în localitățile afectate, să deblocheze procesul eliberării certificatelor de forță majoră, să apeleze după ajutor la parteneri externi și să anunțe vacanța fiscală pentru întreprinderile agricole afectate”, a scris Slusari pe pagina sa de Facebook.

Precizăm că PDM a invitat la discuții PSRM, Platforma DA și PAS. Agenda de discuţii propusă de democraţi include mai multe teme. Este vorba despre situația din agricultură, asigurarea desfăşurării alegerilor libere şi corecte și pandemie COVID-19.

De menționat că mâine, 11 august, fermierii au anunțat că vor ieși din nou la protest.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Victoria Furtună

Partidul Victoriei Furtună, oficial în alegeri: CEC a înregistrat condiționat „Moldova Mare” în cursa electorală

Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a fost înregistrat oficial în cursa pentru parlamentare de Comisia Electorală Centrală, cu 7 voturi pentru și 2 abțineri. Autoritățile electorale au menționat însă că înregistrarea poate fi revocată dacă lista de candidați nu va respecta prevederile Codului Electoral.

Lista partidului, care deocamdată nu a fost făcută publică, include 69 de candidați pentru alegerile viitoare.

„În vederea executării hotărârii Curții de Apel Centru din 26 august urmează a fi înregistrată lista de candidaților la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova din partea partidului „Moldova Mare”, sub rezerva revocării, dacă lista respectiva nu va corespunde cerințelor din Codul electoral”, a menționat raportoarea CEC, Tatiana Barburoș.

Prezentă la ședință, Victoria Furtună a respins însinuările potrivit cărora formațiunea pe care o conduce ar fi parte a unui bloc electoral camuflat. Criticile au apărut din cauza că, pe lista depusă la CEC, figurează mai mulți candidați care anterior au reprezentat partide afiliate lui Ilan Șor – „Renaștere” și „Șansă” – formațiuni excluse din alegeri, cu activitatea limitată sau aflate în proces de dizolvare în instanță.

Furtună a explicat că acești candidați au depus cereri și au aderat oficial la partidul său. „Regret să aud aceste lucruri”, a declarat lidera „Moldova Mare”.

Amintim că CEC a respins pe 23 august înregistrarea Partidului „Moldova Mare” în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. CEC a motivat refuzul prin faptul că lista depusă de formațiune nu respectă proporția de gen, după ce un potențial candidat a fost exclus pe motiv de condamnare penală.

Ulterior, Curtea Supremă de Justiție menținuse hotărârea CEC, care refuzase înregistrarea formațiunii în competiția electorală.

Pe 4 septembrie, CSJ totuși a respins recursul depus de CEC și a menținut în vigoare decizia Curții de Apel. Astfel, CEC a fost obligată să reexamineze cererea formațiunii privind înregistrarea în cursa pentru parlamentare.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului Moldova Mare. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: