În 24 de ore, peste 9 mii de persoane au trecut frontiera de stat, anunță Poliția de Frontieră într-un comunicat de presă publicat pe 27 decembrie. Dintre acestea, peste 70 de persoane au fost documentate pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice.
Cele mai aglomerate puncte de trecere au fost cel de la Leușeni și de la Aeroportul Internațional Chișinău. Dintre acestea, 6 116 persoane au intrat în țară.
Din numărul total de 9.444 de traversări, 3.754 s-au înregistrat la frontiera moldo-română, 1.241 la frontiera cu Ucraina și 1.121 de treceri aeriene.
Odată cu fluxul de pasageri, s-a înregistrat și o serie de abateri de la legislație:
– patru persoane au încălcat regimul zonei de frontieră și cel al punctelor de trecere;
– doi cetățeni străini au încălcat termenul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova;
– 72 de persoane au fost documentate pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice .
În punctele de trecere a frontierei deschise traficului au fost supuse screeningului 9.444 de persoane și completate 5.333 de fișe epidemiologice individuale. La trecerea frontierei de stat nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip coronavirus.
***
Amintim că în Republica Moldova este stare de urgență în sănătate publică până pe 15 ianuarie 2021. Decizia a fost luată de către Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică, din cauza numărului mare de infectări cu COVID-19. În ultimele 24 de ore, au fost depistate peste 740 de cazuri noi de infectare, inclusiv 5 de import (Marea Britanie-1, România- 1, Italia-1, Germania-1, Belgia-1).
Cazul tânărului din R. Moldova care a fost declarat apatrid a stârnit mai multe reacții. Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a anunțat că va solicita audieri parlamentare. Ex-deputata Olesea Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. Iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a declarat că, în prezent, „zeci de mii de tineri sunt plasați într-o situație juridică incertă”. Agenția Servicii Publice (ASP) a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. Potrivit ASP, autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.
Ce a declarat ASP
Agenția Servicii Publice a declarat că, „în contextul discuțiilor generate de prevederile noii Legi a cetățeniei, își reafirmă deschiderea față de preocupările exprimate de cetățeni”.
„Mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție, iar autoritățile competente lucrează asupra identificării unor soluții echilibrate, care să remedieze situațiile sensibile apărute, fără a crea însă breșe ce ar putea fi exploatate de persoane rău intenționate sau de rețele frauduloase. Este important de subliniat că orice ajustare a cadrului legal trebuie să protejeze interesul public și securitatea juridică a statului, asigurând în același timp respectarea drepturilor cetățenilor de bună-credință”, a comunicat Agenția.
Totodată, instituția a spus că „documentarea copiilor reprezintă o responsabilitate legală și morală a părinților”. „Lipsa actelor de identitate poate genera, în timp, dificultăți serioase pentru copii și familiile acestora. Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice, tocmai pentru a elimina orice barieră financiară și pentru a sprijini părinții în îndeplinirea acestei obligații. Privind spre viitor, ne dorim o abordare bazată pe responsabilitate comună. Părinții, instituțiile de învățământ și lucrătorii sociali au un rol esențial în prevenirea unor astfel de situații, inclusiv prin semnalarea cazurilor în care copiii nu sunt documentați din cauza neglijenței sau iresponsabilității adulților”, a mai declarat Agenția Servicii Publice.
Reacții
Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat, în timpul unei conferințe de presă din 26 ianuarie, că va solicita audieri parlamentare pe această temă. Potrivit deputatului, audierile trebuie să fie organizate pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități, din care face parte și el.
„La audieri invit: reprezentanți ai Ministerului Justiției, reprezentanți ai Agenției Servicii Publice, experți din societatea civilă, juriști specializați în dreptul cetățeniei”, a comunicat deputatul, menționând că este „necesar de a interveni și de a modifica cel puțin două articole din Legea cu privire la cetățenie”. El a mai spus că, în paralel, va lucra la elaborarea unui proiect de lege care „să vină să repare acea greșeală care a fost făcută de către majoritatea PAS de anul trecut”.
A comentat subiectul și fosta deputată, Olesea Stamate. Pe o rețea de socializare, Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. „Art. 20 prevede temeiurile pierderii cetățeniei: renunțare, retragere, sau în temeiul acordurilor internaționale la care este parte Republica Moldova. Articolele următoare prevăd situațiile pentru fiecare temei în parte. În niciunul dintre acestea nu veți găsi: ”neperfectarea actelor de identitate la vîrsta de 18 ani”. Astfel, conform prevederilor legii, un cetățean al Republicii Moldova nu o poate pierde prin simplul fapt că nu și-a perfectat actele la timp”, a scris Stamate.
Mai mult decât atât, a adăugat ea, „art. 22 alin (3), prevede că Retragerea cetăţeniei Republicii Moldova în temeiurile prevăzute la alin.(1) nu se admite dacă, în urma retragerii, persoana va deveni apatrid, cu excepţia celor prevăzute la alin.(1) lit.a)–d)”.
„Atenție! Retragerea în sensul legii se aseamănă unei sancțiuni, care se aplică pentru fapte comise împotriva interesului țării. Adică chiar și retragerea cetățeniei (prin Decretul președintelui) care se aplică în cazuri excepționale, nu este admisă în anumite situații, dacă în urma retragerii persoana va deveni apatrid (!). În situația cu cetățenii noștri care nu și-au perfectat la timp buletinul situația este absurdă. Deși legea nu prevede niciun temei legal pentru lipsirea acestora de cetățenie, și de jure ei nu sunt lipsiți prin retragere. Adică o situație bizară în care se consideră că ei nici nu au pierdut-o (conform legii), dar nici nu o mai au. Iar de facto ei nu-și pot perfecta acte de identitate și le este eliberat certificat de apatrid”, a adăugat Stamate.
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, a declarat că, prin situația creată, „zeci de mii de tineri născuți în Republica Moldova sunt plasați într-o situație juridică incertă”. „Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, aproximativ 30.000 de copii și tineri se află în această situație, nu ca urmare a unei prevederi exprese din lege, ci ca rezultat al unor artificii administrative care deturnează sensul normei legale”, a declarat partidul.
Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a făcut public cazul tânărului, a declarat că „se cere o anchetă amplă, iar în urma acestei anchete cineva va trebui să răspundă penal”.
„Acest cetățean, din surse și din ceea ce cunoaștem noi, a votat făcând serviciul militar. Întrebarea noastră este: cum a votat acest cetățean fără buletin de identitate? (…) Din sursele noastre, sunt foarte mulți tineri, astăzi, care s-au pomenit fără cetățenie”, a spus Costiuc, adăugând că va înregistra o interpelare adresată Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne, precum și Ministerului Apărării, pentru a afla mai multe detalii în contextul acestui caz.
Amintim că tânărul născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării a fost declarat apatrid. S-a întâmplat după ce nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. După intrarea în vigoare a modificărilor la Legea cetățeniei, la sfârșitul anului 2025, tânărul nu mai este recunoscut ca cetățean și trebuie să urmeze o procedură de redobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Cazul a fost făcut public pe 22 ianuarie, de deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat noua Lege a cetățeniei. Detalii – AICI.
Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere.
***
Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).
