Andrei Mardari / NewsMaker

Popescu a comentat raportul scurs în presă, potrivit căruia Moldova rămâne în urma Ucrainei și Georgiei în aplicarea politicilor UE

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu comentat materialul publicat de Radio Europa Liberă, în care se arată că Republica Moldova înregistrează rezultate mai slabe decât Ucraina și Georgia în aplicarea legislației europene. Concluziile ar fi incluse într-un raport intern al Comisiei Europene, care nu a fost deocamdată publicat. Popescu a menționat că autoritățile de la Chișinău au început deja identificarea restanțelor pe toate capitolele de aderare.

„Raportul Comisiei Europene discutat în presă este deocamdată un document intern și urmează să fie publicat oficial mai târziu în luna ianuarie.  Acest document se bazează pe răspunsurile din luna mai la chestionarul expediat de autorități către UE iar deficiențele administrative vehiculate sunt bine cunoscute publicului și se datorează progresului lent de integrare europeană înregistrat de fostele guvernări. Este important să evidențiem că reprezentanții Comisiei Europene au recomandat ferm Consiliului UE acordarea țării noastre a statutului de țară candidat, care demonstrează clar progresele înregistrate deja de actualul guvern în domeniul integrării europene”, a menționat Popescu.

În același timp, vicepremierul a recunoscut interesul public pentru conținutul raportului și a dat asigurări că MAEIE, în calitate de autoritate coordonatoare a procesului de integrare europeană, împreună cu instituțiile naționale, are toată deschiderea și disponibilitatea să discute aspectele practice în spiritul transparenței.

„Suntem bucuroși la etapa actuală să amintim că prima parte a Avizului Comisiei Europene a fost publicată pe 17 iunie 2022 și vizează două capitole – criteriul politic și criteriul economic. A doua parte – Raportul analitic care urmează să fie publicat în curând reflectă un bilanț detaliat pe fiecare capitol de aderare și va analiza în mod special: nivelul de transpunere a acquis-ului UE în legislaţia țării noastre; proceduri și mecanisme de implementare a politicilor UE cu accent major pe capacitatea administrativă și instituțională; nivelul de cooperare a țării noastre cu Uniunea Europeană”, a subliniat Popescu.

Noul raport care urmează a fi publicat va evalua situația existentă la cele 33 de capitole ale legislației UE și nu va include progresele substanțele deja realizate după luna iunie.

Autoritățile deja au început identificarea restanțelor pe toate capitolele de aderare ca să ne mișcăm accelerat înainte, iar concomitent implementăm și cele 9 recomandări ale Comisiei Europene. În toamnă anului 2023, Comisia Europeană va publica și „pachetul de extindere”, care va conține și raportul de progres pe Republica Moldova”, a precizat vicepremierul țării.

Amintim că vicepremierul Nicu Popescu a declarat recent în cadrul unei emisiuni televizate că este de părere că Moldova va deveni membră a UE până în anul 2030. Acesta a precizat, însă, că procesul de aderare la Uniunea Europeană este lung și poate dura 20-30 de ani, deoarece procesele de integrare continuă chiar și după admiterea țării în UE.

Raportul nepublicat de Comisia Europeană, despre care scrie presa

Amintim că Radio Europa Liberă susține că a văzut o schiță a raportului elaborat de Comisia Europeană, în care se constată că autoritățile de la Chișinău sunt la etapa inițială sau au un anumit nivel de pregătire în implementarea acquis-ul comunitar sau a legislației europene la aproape toate capitolele de cooperare cu UE.

Jurnalistul Rikard Jozwiak, editorul pentru afaceri europene al Europei Libere, care a analizat opiniile Comisiei Europene pentru cele trei țări, spune că pentru R. Moldova acest raport este destul de serios, deoarece, potrivit evaluărilor Comisiei, R. Moldova are nota cea mai rea sau a doua cea mai slabă notă la cele mai multe capitole. „Ceea ce înseamnă că R. Moldova are foarte mult de muncit în viitor, când va începe negocierile de aderare la UE”, explică Jozwiak.

Autoritățile moldovene sunt în stadiu incipient în alinierea la legislația comunitară privind politica în domeniul concurenței, controlul financiar, serviciile financiare, politicile regionale sau cele de mediu și schimbările climatice.

Și în domeniul achizițiilor publice Chișinăul este încă în etapa inițială de armonizare cu legislația europeană. Potrivit raportului, datele privind desfășurarea procedurilor de achiziție și execuția contractelor publice sunt reduse, iar „complexitatea administrativă, concurența neloială și corupția descurajează participarea întreprinderilor competente la achizițiile publice”.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Natalia Morari

Natalia Morari a comentat informația privind posibila interdicție în spațiul Schengen, alături de Ion Ceban: „Nu am confirmare oficială”

Ex-jurnalista Natalia Morari, care în ultimul an este implicată în politică și a candidat inclusiv la funcția de președinte al țării, a comentat informațiile apărute în presa din Moldova și România despre posibila interdicție în spațiul Schengen alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Morari a reacționat pe rețelele sociale, declarând că „știrea este prea serioasă” pentru a o comenta în lipsa unei confirmări oficiale:

„Știu că așteptați o reacție din partea mea, dar știrea e prea serioasă ca să comentez ceea ce a apărut doar pe surse. Nu am deocamdată nicio confirmare oficială. Dacă va apărea, neapărat voi veni cu o reacție”, a scris aceasta.

Al doilea nume vehiculat în presa din Moldova și România, privind interdicția în spațiul Schengen este cel al ex-premierului Vasile Tarlev, în prezent lider al Partidului „Viitorul Moldovei”. El nu a comentat deocamdată informațiile. De menționat că, în dimineața de 9 iulie, Tarlev a expediat presei un comunicat în care a informat despre participarea la conferința științifico-practică organizată de Universitatea „Ovidius” din Constanța. În seara de 9 iulie, pe pagina de Facebook a acestuia a fost publicată o secvență dintr-un interviu oferit presei române.

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României și în spațiul Schengen pentru Ion Ceban. Alături de edilul capitalei, alți doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost vizați de aceeași decizie. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

Ion Ceban a calificat decizia în privința sa drept „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova.

***

Precizăm că Natalia Morari a activat peste 15 ani în domeniul jurnalismului politic din Republica Moldova. De-a lungul timpului a lucrat la TV8, unde a avut propria emisiune politică și făcut parte din Consiliul de administrare al televiziunii. În 2021, Morari a părăsit Consiliul de administrare al televiziunii, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a dezvăluit că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După acest eveniment, Natalia Morari a devenit o voce critică față de actualul președinte al țării, Maia Sandu, și partidului de guvernare, pe care i-a susținut în trecut.

În mai 2024, ex-jurnalista a fost organizatoarea unei întâlniri dintre mai mulți lideri politici de opoziție, care a avut drept scop discutarea posibilității de a identifica un candidat comun la alegerile pentru funcția de președinte – o inițiativă a socialistului Igor Dodon. Într-un final, inițiativa a eșuat, iar în luna iulie, Natalia Morari și-a anunțat intenția de concura la scrutinul prezidențial în calitate de „candidat independent”.

În martie 2025, ea a realizat un interviu cu fostul candidat la președinția României, Călin Georgescu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: