Popșoi, la APCE, cere retragerea trupelor ruse din Transnistria: „Vom construi o coaliție internațională”

Moldova își propune să construiască o coaliție internațională pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Transnistria, așa cum s-a angajat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Apelul a fost făcut de viceprim-ministrul Mihai Popșoi la Strasbourg pe 21 aprilie, în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Totodată, Popșoi a precizat că numărul soldaților ruși efectivi din Transnistria a scăzut dramatic față de cei 1.200 citați de regulă, rămânând doar câteva sute, restul fiind recrutați din interiorul regiunii, inclusiv dintre cetățenii moldoveni.

„Din momentul anexării ilegale a Crimeei în 2014, nu a mai existat nicio rotație a prezenței militare ruse ilegale în regiunea transnistreană. Numărul soldaților ruși efectivi a scăzut dramatic, rămânând doar câteva sute. Restul sunt recrutați din interior, inclusiv dintre cetățenii moldoveni. Ne revine datoria să construim o coaliție internațională puternică pentru a determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din Moldova, așa cum s-a angajat la Istanbul în 1999. Vom continua să lucrăm neobosit în această direcție”, a declarat Popșoi.

Ministrul a mai precizat că și stocurile de muniție din regiune, adesea estimate la peste 20.000 de tone, s-au redus semnificativ, deoarece atât trupele ruse ilegale, cât și așa-zisa armată transnistreană le-au utilizat de-a lungul anilor.

Totodată, autoritățile moldovenești au luat deja măsuri pentru a descuraja recrutarea cetățenilor moldoveni în structurile militare ilegale, retrăgând cetățenia celor care servesc în prezența militară rusă ilegală din regiune.

Aceasta ar trebui să constituie un factor de descurajare semnificativ pentru orice cetățean moldovean care ar lua în considerare o astfel de alegere. Există locuri de muncă suficiente în Republica Moldova”, a mai comentat oficialul.

Popșoi a abordat și perspectiva reintegrării Transnistriei, subliniind că toate instrumentele Consiliului Europei care au contribuit la consolidarea democratică a Moldovei vor putea fi folosite și în acest proces, la momentul potrivit.

„Când va veni momentul reintegrării, toate instrumentele Consiliului Europei care au fost atât de utile și au adus dezvoltări importante pentru consolidarea democratică a Republicii Moldova vor putea fi aplicate și pentru a identifica cele mai bune soluții adaptate situației specifice a procesului de reintegrare. Cât privește situația drepturilor omului din regiune, aceasta se află în permanență în atenția autorităților moldovenești, inclusiv în contextul hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului privind Federația Rusă”, a declarat Popșoi.

În contextul încheierii mandatului Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri, Mihai Popșoi a evidențiat importanța Sesiunii Ministeriale a Consiliului Europei, care se va desfășura la Chișinău în perioada 14 – 15 mai. La reuniune sunt așteptate delegații din cele 46 de state membre și 5 state observatoare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Toamna va începe cu proteste? Sindicatele din educație cer majorări salariale de la 1 septembrie

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) anunță proteste în cazul în care majorările salariale pentru angajații din educație și cercetare, prevăzute pentru 1 septembrie 2026, vor fi amânate. Decizia a fost luată pe 10 august, după ce reprezentanții sindicatului și ai Ministerului Educației și Cercetării nu au ajuns la un compromis privind aplicarea majorărilor. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că legea salarizării este „strâns legată” de aprobarea politicii fiscale, care ar urma să fie definitivată „în următoarele zile”.

Potrivit FSEȘ, printre variantele discutate s-a numărat acordarea unor compensații de 3 000–4 000 de lei pentru perioada în care majorările nu vor fi aplicate. „Această soluție provizorie nu poate substitui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie”, au spus sindicaliștii.

Astfel, Federația îi cere premierului Vasile Tofan să respecte angajamentul privind majorarea salariilor de la 1 septembrie și să prezinte un calendar clar pentru aplicarea acesteia.

Sindicaliștii au anunțat și un calendar de acțiuni. Pe 19 august, când proiectul modificat al Legii nr. 270 ar urma să fie examinat de Guvern, FSEȘ va organiza o acțiune de pichetare. Dacă majorările nu vor fi aplicate de la 1 septembrie, Federația spune că va organiza proteste la nivel național pe parcursul întregii luni.

FSEȘ a mai anunțat că, de la 1 octombrie, ar putea declara „stare de urgență în educație”, iar pe 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației, intenționează să organizeze o acțiune sindicală națională și să boicoteze festivitățile oficiale.

Federația susține că, în pofida constrângerilor bugetare, amânarea majorărilor nu este o soluție și face apel la mobilizarea angajaților din educație.

Reacția Guvernului

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că noua lege a salarizării este „strâns legată de aprobarea politicii fiscale, pentru a asigura acoperirea bugetară necesară”.

Guvernul a acționat responsabil și cu maximă promptitudine în elaborarea noii versiuni a politicii fiscale, transmițând deja spre consultare propunerile privind noul concept. În prezent, au loc discuții cu toate instituțiile implicate, în vederea identificării celor mai potrivite soluții. În următoarele zile, odată cu definitivarea politicii fiscale, instituțiile responsabile vor oferi detalii despre noua lege a salarizării și termenul preconizat pentru intrarea acesteia în vigoare”, a adăugat el.

***

Amintim că, recent, premierul Vasile Tofan și președinta Maia Sandu au anunțat că noua lege a salarizării, care urma să intre în vigoare la 1 septembrie, va fi amânată. Potrivit oficialilor, proiectul trebuie corelat cu reforma fiscal-bugetară prezentată recent de Guvern, relatează Moldova1.

Majorările salariale de la 1 septembrie au fost promise de fostul Guvern condus de Alexandru Munteanu, odată cu prezentarea primei versiuni a reformei fiscale și a proiectului noii legi a salarizării. Atât reforma, cât și proiectul legii au fost criticate de sindicate și experți.

Măsurile urmau să vizeze aproximativ 60 000 de angajați din educație, 50 000 de muncitori și specialiști tehnici, 20 000 de angajați ai autorităților administrației publice locale și 17 000 de angajați din structurile de ordine publică. De majorări urmau să beneficieze și angajații din sănătate, cultură și sport.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: