Ion Chicu
Максим Андреев, NewsMaker

Premierul nu se lasă: „Eu mâine iarăși voi merge în parlament și iarăși vor umbla fugari pe acolo, o să se teamă să intre în sală”

Premierul Ion Chicu consideră că opoziția parlamentară a adoptat o strategie perfidă, atunci când nu permite guvernului să prezinte în plenul legislativului proiectele de lege pentru care și-a asumat răspunderea. În cadrul edției din 2 iulie a emisiunii „Puterea a patra” de la N4, acesta a declarat că va veni și mâine în parlament ca să se facă ascultat.

„Remarc a câta oară că se tem să îmi permită să intru în parlament, să ies la tribună, pentru că atunci când am în sfârșit acces la tribună și vin cu argumente, se cam sting apucăturile astea. (…) Eu mâine iarăși voi merge în parlament și iarăși vor umbla fugari pe acolo, o să se teamă să intre în sală. Și luni o să mă duc. Și ce o să facem acolo? Deputații se tem de prim-ministru”, a declarat Ion Chicu.

Șeful executivului a explicat din ce motiv a recurs la instrumentul de angajare a răspunderii pentru mai multe proiecte de legi:

„Noi, de facto și de jure suntem guvern minoritar. În asemenea cazuri, instrumentul de angajare a răspunderii este cel mai recomandat. Suntem la început de iulie, nu știu cît parlamentul va mai funcționa în sesiunea dată. O procedură clasică înseamnă acceptare, rectificarea proiectului, avizarea în vreo două săptămâni, se trimite la parlament, comisii cel puțin o săptămână, apoi o lectură, apoi între prima și a doua lectură sunt amendamentele deputaților. Toată „istoria” asta durează o lună, cu rectificarea bugetului. Dacă ne utiăm la conținutul acestor proiecte, unele dintre ele sunt urgente”, a argumentat prim-ministrul țării.

Ion Chicu a amintit că Legea Supremă permite angajarea de răspundere și a dat spre exemplu anul 2014, când guvernul Leancă și-a angajat răspunderea pentru mai mult de 10 proiecte de legi. Șeful executivului a mai spus că legislativul dispune de instrumente legale pentru „a pune la punct guvernul” în cazul asumării răspunderii.

„Vine prim-ministrul în parlament, citește proiectele, iar mai departe deputații decid: dacă sunt de acord cu aceste proiecte – nu înaintează moțiunea de cenzură, iar dacă consideră că acest guvern vrăjmaș a venit cu proiecte în detrimentul societății – înaintează moțiunea de cenzură. Faptul că astăzi parlamentul nu permite prim-ministrului să prezinte proiectele respective și, de fapt, se autoexclude din procesul descris în Constituție, înseamnă că este un blocaj din partea parlamentului pentru guvern. Îl blochezi pe proiecte așteptate de societate, iar pe de altă parte, nu vii cu moțiune de cenzură, nu îl dai jos, nu preiei tu administrarea lucrurilor și apare întrebarea – ce este la mijloc? Este o strategie electrorală perfidă”, a mai spus Chicu.

Reacția vine după ce fracțiunile Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul ȘOR și grupul parlamentar Pro Moldova au decis să boicoteze ședința parlamentului din 2 iunie.

Unul dintre motivele invocate a fost faptul că guvernul și-a asumat miercuri, 1 iulie, răspunderea pentru mai multe proiecte de lege, „fără a urma procedura democratică”. Mai mult, deputatul Radu Marian a declarat că a studiat modificările la bugetul de stat pe care vrea să le facă guvernul Chicu și ar fi descoperit „lucruri foarte grave”.

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cu Sens/Facebook

Ministerul Justiției: Atena nu a notificat oficial Chișinăul referitor la decizia privind extrădarea lui Plahotniuc

Ministerul Justiției din R. Moldova nu a fost notificat oficial de instituția omoloagă din Grecia despre vreo decizie privind extrădarea ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc la Chișinău. Precizarea a fost făcută de secretaru de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, în cadrul ediției din 9 septembrie a emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Ministerul Justiției grec ar fi acceptat cererea de extrădare din partea Moldovei, dar noi urmează să fim notificați oficial. La momentul actual, ministerul nu are o comunicare oficială asupra deciziei adoptate”, a declarat Eduard Serbenco.

El a precizat că R. Moldova a oferit autorităților elene garanții privind asigurarea condițiilor de detenție în conformitate cu standardele internaționale și că, cel mai probabil, Vladimir Plahotniuc va fi plasat într-o celulă separată la Penitenciarul nr. 13.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, la aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, la aeroportul din capitala Greciei a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au desfășurat percheziții la vila de lux pe care cei doi o închiriau în oraș, depistând zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.

Pe 23 iulie, Plahotniuc și Țuțu au fost plasați în arest preventiv. Ex-deputatul a fost eliberat între timp, însă Plahotniuc continuă să rămână în penitenciar.

Republica Moldova a expediat Greciei trei cereri privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, iar Curtea de Apel din Atena le-a acceptat. Totuși, decizia finală privind extrădarea trebuie luată de Ministerul elen al Justiției.

Avocatul ex-liderului PDM, Lucian Rogac, a comunicat pe 5 septembrie că Ministerul Justiției al Greciei ar fi acceptat extrădarea lui Plahotniuc în Republica Moldova.

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: