libertatea.ro

Premierul român Nicolae Ciucă a demisionat. Cine ar putea prelua șefia Guvernului

Premierul român Nicolae Ciucă a anunțat, pe 12 iunie, că își încheie mandatul de premier, în vederea rocadei, așa cu prevede protocolul semnat în noiembrie 2021 la instalarea guvernului Ciucă, cu PSD și UDMR. Funcţia de premier urmează să ajungă la liderul PSD Marcel Ciolacu, scrie libertatea.ro.

Anunțul a fost făcut după ce a fost publicată în Monitorul Oficial ordonanța de urgență privind creșterile salariale ale profesorilor, adoptată în prima parte a zilei. Demisia lui Ciucă echivalează cu demisia întregului Executiv.

Principalele declarații ale lui Nicolae Ciucă după demisie

„În urmă cu 2 săptămâni, împreună cu ceilalți lideri ai coaliției, ne-am asumat că rotativa nu se produce pe 25 mai, așa cum ne-am asumat, ci să continuăm până se încheie conflictul din educație. Am reușit să convenim asupra unei forme de act normativ astfel încât doleanțele dascălilor să poată fi acoperite și să redăm încrederea și respectul față de profesorii din sistemul de învățământ. Considerat fiind că acest conflict a fost încheiat, așa cum ne-am asumat la nivelul coaliției, azi a venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru. În felul acesta, în cadrul discuțiilor pe care le-am avut la nivelul coaliției, odată ce am să merg să îmi depun mandatul la președintele României, la nivelul coaliției încep procedurile pentru rocada guvernamentală”, a menționat acesta.

Totodată, Nicolae Ciucă a declarat că până la învestirea noului Executiv, în România va funcționa un Guvern interimar. Oficialul a declarat că noul Guvern ar putea fi învestit până 15 iunie.

Precizăm că Nicolae Ciucă a mai anunțat că va demisiona pe 26 mai, dar s-a răzgândit în contextul grevei profesorilor și a refuzului lui Marcel Ciolacu de a prelua funcția până la finalizarea negocierilor cu sindicatele.

Calendarul demisiei lui Ciucă și al preluării puterii de către Ciolacu

În urma anunţului, se declanşează procedura pentru rocada premierilor în cadrul coaliţiei de guvernare. Într-un calendar discutat de liderii PSD, duminică, 11 iunie, la Vila Lac, Marcel Ciolacu ar urma să preia puterea între 13 și 15 iunie.

Marți, 13 iunie, s-ar putea organiza consultările cu partidele la Palatul Cotroceni, audierea miniștrilor s-ar realiza pe 14 iunie, iar joi, 15 iunie, Cabinetul Ciolacu ar putea primi votul de învestitură în Parlament. În aceeași zi ar urma să depună jurământul la Palatul Cotroceni în fața lui Klaus Iohannis.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Studiu: Facebook, Instagram și TikTok, spațiile cu cel mai mare risc de violență digitală pentru femeile din Moldova

Peste 70% din cazurile de violență digitală împotriva femeilor din Republica Moldova au loc pe rețelele de socializare. Principalul spațiu al violenței digitale sunt rețelele sociale: Facebook, Instagram, TikTok, Odnoklassniki, VKontakte și Snapchat. Aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram au constituit 26,8% din cazuri. Datele provin dintr-un studiu realizat de Centrul „La Strada”, prezentat pe 27 aprilie. Cercetarea avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde.

Unde și cum se manifestă violența digitală

Cele mai grave forme de violență digitală, considerate ca având un impact „în foarte mare măsură” de aproximativ 57% dintre respondenți, sunt distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru manipularea unor astfel de materiale, inclusiv prin deepfake. Hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu îngrijorare de peste 40% din populație, care consideră că acestea afectează sever viața victimelor.

Datele arată că expunerea la violența digitală este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victime sau martore ale violenței digitale, 75,8% față de 61% în cazul bărbaților. Rețelele sociale ating un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18-29 ani. Pentru persoanele de peste 60 de ani, violența se mută spre aplicațiile de mesagerie, spații mai private.

Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm”, a declarat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a precizat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice și că sistemul electronic e-Social include deja evaluarea riscului privind violența digitală.

„Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul”, a declarat Plugaru.

Studiul recomandă implementarea unor programe de educație și alfabetizare digitală, consolidarea capacităților polițiștilor, asistenților sociali și juriștilor pentru a documenta corect probele digitale, standardizarea procedurilor de intervenție pe platformele de socializare și ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: