Preotul Oleg Ostafiuc slujește la biserica din Sinăuții de Jos. FOTO: HotNews

Preot român din Ucraina, tată a trei copii, reținut pentru a fi trimis pe front? „Nu-mi schimb credința, chiar dacă îmi pierd viața” 

Un preot român din Ucraina, tată a trei copii, ar fi fost reținut de militari ucraineni la un punct de control și dus la un centru de recrutare, chiar dacă slujitorii bisericii sunt exceptați de la serviciul militar. Informațiile au fost făcute publice de HotNews, care a discutat „pe ascuns” cu preotul Oleg Ostafiuc, paroh în localitatea Sinăuții de Jos, regiunea Cernăuți. Acesta afirmă că preferă să moară pe front, decât să renunțe la biserica rusă.

Potrivit sursei citate, preotul, în vârstă de 43 de ani, care este de etnie română, a fost reținut și transportat la centrul de recrutare din Cernăuți luni, 26 ianuarie. Conform procedurilor care se aplică bărbaților ucraineni cu vârste între 25 și 60 de ani, acesta riscă să fie trimis, cel mai probabil, pe front.

„Eu nu-mi schimb credința chiar dacă mă duc la război și ajung să-mi pierd viața. Rămân, cu orice risc, în adevărata biserică canonică în care am fost hirotonit preot”, i-a scris „pe ascuns” preotul Oleg Ostafiuc jurnalistului român.

De menționat că, potrivit legislației ucrainene, preoții pot fi exceptați de la mobilizare, însă doar în baza unei cereri depuse la centrul de recrutare de către organizația religioasă din care fac parte. Una dintre condițiile prevăzute de lege este ca organizația respectivă să nu fie afiliată unei structuri religioase străine interzise în Ucraina.

HotNews precizează că, asemenea majorității preoților români din Ucraina, parohul din Sinăuții de Jos a rămas fidel Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei.

Reamintim că, în 2024, această biserică a fost interzisă în Ucraina din cauza legăturilor sale cu Rusia și a acuzațiilor privind promovarea ideologiei „lumii ruse” (Russkii Mir). Legea ucraineană a stabilit un termen de nouă luni pentru ca parohiile afiliate Patriarhiei Moscovei să se transfere la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autocefală și recunoscută de Patriarhul Bartolomeu de la Constantinopol.

Deși acest termen a expirat, în Ucraina există în continuare parohii care se subordonează Moscovei. Printre acestea se află și majoritatea celor aproximativ 130 de biserici ale comunității românești din Ucraina. Potrivit sursei, multe dintre acestea au refuzat atât trecerea la biserica autocefală ucraineană, cât și afilierea la Biserica Ortodoxă Română, care și-a exprimat, încă din martie 2024, intenția de a le prelua sub jurisdicția sa – demers care nu a primit până acum acceptul autorităților de la Kiev.

HotNews precizează că a solicitat un punct de vedere din partea Centrului Teritorial de Recrutare din Cernăuți în legătură cu cazul preotului Oleg Ostafiuc, însă până la momentul publicării articolului nu a primit un răspuns.

Citește mai multe despre caz pe HotNews.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Ce, Radu, nu mai ai fantezie?” Costiuc acuză PAS că i-a „furat” un proiect de lege

Radu Marian, deputat al formațiunii de guvernământ PAS, a prezentat astăzi, 11 februarie, un proiect de lege privind lanțurile scurte de aprovizionare, care are drept scop sprijinirea producătorilor locali. Ulterior, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a acuzat atât PAS, cât și pe Radu Marian, personal, că ar fi „furat” ideea inițiativei legislative. Potrivit acestuia, colega sa de fracțiune, Ana Țurcan-Oboroc, a înregistrat anterior un proiect privind lanțurile scurte de aprovizionare — fapt confirmat de datele publicate pe site-ul Parlamentului.

Proiectul PAS

În cadrul unei conferințe la Parlament, Radu Marian a prezentat un proiect cu privire lanțurilor scurte de aprovizionare. Acesta anunțase încă în octombrie 2025 că PAS urmează să propună o astfel de inițiativă.

El a precizat că documentul a fost elaborat de un grup de deputați PAS, alături de experți independenți și în coordonare cu Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, pe parcursul „ultimelor luni”.

Conform deputatului, proiectul va introduce în legislația națională termenul de „lanț scurt”, care presupune limitarea la un singur intermediar între producător și consumator, astfel încât produsele să ajungă mai rapid pe rafturile magazinelor, să fie mai proaspete, iar profitul să rămână la producător.

Parlamentarul a menționat că proiectul de lege propune un set de reguli care „vor schimba modul în care se face comerț” în Republica Moldova. Între altele, este vorba despre:

  • obligarea marilor comercianți să aibă proceduri scrise și clare de selecție a furnizorilor;
  • introducerea unui logo special care va ajuta consumatorii să identifice „imediat” locurile unde se vând produse din lanțuri scurte;
  • posibilitatea școlilor, grădinițelor și spitalelor de a acorda punctaj suplimentar produselor care vin prin lanțuri scurte, susținând astfel economia regională.

De asemenea, inițiativa legislativă mai prevede posibilitatea ca statul să susțină producătorii prin granturi și finanțări dedicate lanțurilor scurte, investiții în capacități de producție, depozite și logistică comună, consultanță și suport tehnic pentru modernizarea producției și marketing, implementarea unui program național multianual cu obiective și indicatori măsurabili.

PL Lanturi Scurte de Aprovizionare by Ana-Maria

Acuzațiile lui Costiuc

Mai târziu în cursul zilei, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a publicat un videoclip în care a acuzat formațiunea de guvernământ că ar fi „furat” ideea proiectului de lege de la fracțiunea sa.

Echipa Partidului „Democrația Acasă” și colega mea, Ana Țurcan-Oboroc, a lucrat la un proiect de lege european, pe standarde europene, care se numește „lanțul scurt”. (…) E un proiect pe care colega mea l-a înregistrat pe site-ul Parlamentului, a mers la Guvern, a făcut rubrici, grafice, a făcut motivare, a vorbit cu cei din Guvern. Și pentru ca să nu ne permită nouă să punem pe masa deputaților, majoritatea PAS-ului, în toate comisiile la care a fost colega mea, Ana Țurcan-Oboroc, să-și apere acest proiect, au votat împotrivă. Și pentru că au înțeles că este o necesitate urgentă și noi oricum o să punem presiune pe ei, astăzi, Radu Marian iese cu o inițiativă, cu legea lanțului scurt. El, care n-are fantezie și n-are conexiune cu realitatea. (…) Și el iese în tribună aici, la Parlament, și nu spune că există un proiect de lege, o să-l îmbunătățim, o să-l susținem, o să-l încurajăm și o să-l votăm. (…) Nu, el vine și spune că a gândit un proiect. (…) Ce, Radu, nu mai ai fantezie? Furați proiectele de legi”, a declarat Costiuc.

Partidul Acțiune și Solidaritate nu a reacționat, deocamdată, la acuzațiile lui Costiuc.

Precizăm că deputata Ana Țurcan-Oboroc a înregistrat într-adevăr un proiect de lege cu privire la aprovizionarea în lanț scurt cu produse alimentare, în data de 21 ianuarie. Conform datelor de pe site-ul Parlamentului, documentul se află în examinare.

De cealaltă parte, proiectul PAS privind lanțurile scurte încă nu apare ca fiind înregistrat pe pagina web a legislativului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: