Președinta țării Maia Sandu a avut pe 20 martie o discuție cu Înaltpreasfințitul Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove. Potrivit unui comunicat de presă, aceștia au discutat despre „timpurile grele prin care trecem și ce putem face pentru a învinge pandemia”.
Șefa statului a atras atenția că și Biserica trebuie să depună eforturi pentru a opri pandemia.
„Avem nevoie în aceste zile complicate de speranță, de compasiune și de generozitate. Biserica și rugăciunea sunt lăcașul unde credincioșii găsesc sprijin și alinare. Împreună trebuie să depunem eforturi pentru a opri pandemia și a avea grijă de cetățeni – să rugăm oamenii să poarte mască și să păstreze distanța, să-i îndemnăm să evite grupurile mari și să aibă grijă de cei aflați la nevoie. Împreună putem contribui la eforturile de vaccinare a cetățenilor și, astfel, proteja viețile oamenilor și reveni mai repede la normalitate”, a menționat Maia Sandu.
Președinta țării a amintit că pentru creștinii ortodocși a început Postul Mare, care îndeamnă la smerenie și recunoștință: „Este o perioadă potrivită pentru a manifesta grijă spirituală și dăruire de sine, rugându-ne pentru sufletul celor decedați și acționând responsabil pentru a proteja viața celor dragi”, a mai scris aceasta.
La întrevedee a participat și consiliera prezidențială pentru probleme de sănătate, Ala Nemerenco.
***
Amintim că în Republica Moldova a fost declarată stare de urgență până pe 18 aprilie 2021, inclusiv, din cauza pandemiei de coronavirus. În prezent, aproximativ toate raioanele din țară sunt sub Cod roșu, care se instituie din momentul înregistrării a 100 de infectări la 100 mii populație. Cea mai gravă situație se atestă în mun. Chișinău, ulterior în raioanele Anenii Noi, Ialoveni, Strășeni, Briceni.
În context, în Republica Moldova au fost impuse noi restricții, inclusiv interzicerea desfășurării adunărilor profesionale în masă, competițiilor sportive, olimpiadelor, expozițiilor, festivalurilor, tîrgurilor agricole, conferințelor științifice. De asemenea, este interzisă organizarea nunților, aniversărilor, cumetriilor în incinta localurilor, iar vârstnicii sunt îndemnați să nu-și părăsească locuințele fără o necesitate urgentă.
Guvernul de la Chișinău va încerca să decupleze procesul de integrarea la Uniunea Europeană cu cel de reintegrare al țării, pentru a permite „o abordare sistemică, responsabilă și calmă” în rezolvarea conflictului transnistrean. Declarația a fost făcută de vicepremierul Valeriu Chiveri în cadrul unei conferințe naționale dedicate respectării dreptului omului în Transnistria.
„Noi înțelegem foarte bine abordarea partenerilor noștri externi. Vom face tot posibilul ca procesul de reintegrare să fie unul dinamic, să aducă rezultate. În același timp, înțelegem că el necesită o perioadă de timp mai îndelungată, decât ne propunem noi să ajungem la negocierile pentru integrare și, eventual, să fim parte componentă a Uniunii Europeane. Vom încerca, vă spun sincer, să decuplăm aceste două procese”, a spus vicepremierul pentru reintegrare.
În discursul său, Valeriu Chiveri a subliniat că, deși regiunea transnistreană se află „în afara câmpului constituțional al țării”, acest fapt „nu poate fi o scuză” pentru ca autoritățile să nu-și îndeplinească obligațiile privind protecția drepturilor omului.
Procesul de aderare la UE poate crea „oportunități reale pentru reintegrarea țării”
Integrarea europeană și reintegrarea națională trebuie tratate ca procese distincte, dar care se pot consolida reciproc, iar parcursul Moldovei spre UE poate deschide oportunități reale pentru avansarea reunirii celor două maluri. Declarația aparține adjunctului șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Máté Csicsai, care a subliniat că beneficiile integrării europene trebuie să ajungă la toți cetățenii, inclusiv la cei din stânga Nistrului.
„Pe măsură ce Moldova merge pe calea spre aderare în UE, aceste subiecte de statul de drept, respectarea drepturilor omului, nu sunt concepte abstracte, dar reprezintă substanța procesului de integrare în UE. Nu degeaba sunt numite capitole fundamentale. Eu cred că calea de aderare a Moldovei poate deschide oportunități pentru a mișca înainte acest proces de reintegrare și sper că vedeți și dumneavoastră acest proces ca oportunitate și sper că procesul de aderare a Moldovei la UE poate deschide oportunități, avantaje, beneficii pentru cetățenii din Transnistria”, a spus oficialul.
Situația drepturilor omului în Transnistria rămâne încă „dificlă”
Valeriu Chiveri a menționat mai multe dosare sensibile aflate pe agenda Guvernului:
Primul se referă la situația școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, unde peste 2.000 de elevi își fac studiile, iar autoritățile constituționale trebuie să depună eforturi pentru a le proteja drepturile.
„Numărul acestora, după cum este bine cunoscut, crește. Este un semn bun pentru procesul de reintegrare și pentru faptul că cetățenii noștri, locuitorii din Stânga Nistrului, au înțeles că perspectiva și viitorul copililor este împreună cu malul drept, cu Republica Moldova, o țară integră. Ieri am fost la Corjova, Dubăsari, unde împreună cu colegi din România, am participat la o ceremonie de donație a mobilierului școlar”, a mai spus oficialul.
Despre drepturile fermierilor din raionul Dubăsari, afectați de restricțiile impuse de administrația de la Tiraspol, vicepremierul a anunțat că imediat după conferință se va deplasa în teritoriu pentru discuții cu autoritățile locale.
În același timp, libertatea de circulație, este „o problemă pe care deocamdată nu am soluționat-o”, a spus Chiveri. El a precizat că a semnat un nou mesaj adresat reprezentantului politic de la Tiraspol, prin care solicită avansarea discuțiilor privind drepturile fermierilor, situația școlilor și libertatea de exprimare.
O altă temă importantă a vizat fenomenul detențiilor ilegale din regiune. Vicepremierul a afirmat că instituțiile statului trebuie „să depună eforturi pentru tragerea la răspundere” a celor care se fac responsabili de abuzuri.
„Vom promova o abordare proactivă în acest sens, pot să vă asigur. În același timp, victimele abuzurilor trebuie sprijinite în mod special persoanele eliberate din detenție ilegală. De la preluarea mandatului am avut deja discuții cu instituțiile relevante din Republica Moldova pentru a găsi soluții în sensul sprijinului necesar care am putea să-l acordăm din partea Guvernului”, a mai spus oficialul.
La rândul său adjunctul șefului Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Máté Csicsai a vorbit și despre situația drepturilor omului din stânga Nistrului, pe care a descris-o drept „dificilă”, cu încălcări ce merg de la libertatea de expresie și asociere până la restricții asupra tinerilor care vor să studieze în școlile care doresc.
El a amintit că prin procesul de aderare la UE, Moldova și-a consolidat mecanismele de protecție și investigare în domeniul drepturilor omului, iar UE investește în continuare în întărirea statului de drept.
Astăzi, la Chișinău, are loc conferința națională „Drepturile omului în regiunea transnistreană: provocări, răspunsuri, perspective de reintegrare și parcursul european”, organizată de Asociația Promo-LEX. Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților publice, ai societății civile, ai corpului diplomatic și ai comunității donatorilor, alături de experți naționali și internaționali cu o vastă experiență în domeniul apărării și promovării drepturilor omului. *** Pe 3 decembrie înaintea ședinței Guvernului, Valeriu Chiveri a reiterat încă o dată că formatul „5+2” nu mai este valabil. Oficialul a spus că este foarte dificil de imaginat că doi actori importanți ai procesului de reglementare, care se află în prezent într-un conflict armat direct, ar putea continua să fie parte a reglementării unui alt conflict.
Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.
Luna trecută, de la Bruxelles, premierul Alexandru Munteanu a anunțat, pentru prima dată, că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui plan de reintegrare a țării, fără să ofere, însă detalii.
Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
