Președintele Consiliului Moldindconbank: Am ajutat 7 mii de familii să-și finanțeze achiziția caselor

Moldindconbank a obținut rezultate marcante în anul 2022, iar performanțele sale, care îi confirmă poziția de lider în multe segmente ale pieței bancare, se datorează transformărilor inițiate acum un an și jumătate. O spune președintele Consiliului Moldindconbank, Herbert Stepic, un expert notoriu, considerat arhitect al dezvoltării sistemului bancar în Europa Centrală și de Est.

„Moldindconbank este cu siguranță un lider în ceea ce privește performanțele obținute anul trecut. În primul rând, aș evidenția creșterea volumului creditelor de consum pentru publicul larg cu 54 de milioane de lei, ceea ce cred că este o majorarea semnificativă. Iar creșterea cotei noastre de piață în acest segment al afacerii a fost de asemenea remarcabilă. Suntem numărul 1 pe piață cu o cotă de 28% pentru anul trecut. Vreau să evidențiez că am ajutat 7 mii de familii ca să-și finanțeze nevoile de achiziție a caselor, adică i-am ajutat să înceapă investițiile care le vor permite să posede propriile locuințe. Suntem prima bancă din Moldova care a emis 1 milion de carduri și suntem în acest moment lider pe piața cardurilor cu peste 37%. Și acest lucru confirmă că suntem o bancă căreia îi pasă de nevoile oamenilor”, a menționat bancherul.

Herbert Stepic a subliniat că Moldindconbank și-a îmbunătățit considerabil situația legată de credite neperformante. ”Avem o bancă foarte sigură, am majorat considerabil rata activelor, suntem supra-capitalizați, avem o rată cost/venit foarte atractivă, cu o atenție sporită pe eficiența costurilor, de peste 40%, ceva remarcabil, deoarece referința pentru raportul cost/venit este de aproximativ 50% sau puțin sub 50%. Așa că, în general, rata ridicată de capitalizare, rata mică de pierderi, lichiditate sporită înseamnă o bancă foarte solidă, pregătită pentru eventuale șocuri de pe piață și nevoi ale clienților”, a conchis președintele Consiliului Moldindconbank.

Toate aceste rezultate se datorează dedicației echipei băncii, formată din specialiști de înaltă valoare, inclusiv cu experiență de activitate în bănci internaționale. ”Politica băncii, de a fi alături de clienți, foarte mult orientată spre calitatea serviciilor, de a urmări permanent care sunt nevoile clienților, reacția la acestea prin crearea și lansarea produselor, ajutarea clienților în activitățile lor cotidiene corporative, a modului în care ei își desfășoară operațiunile de import/export, investiții locale – iată ce ne reprezintă”, a mai spus Herbert Stepic.

Din 25 mai 2020, Herbert Stepic este președinte al Consiliului Moldindconbank. Până în 2013, expertul a ocupat funcția de Director General al Raiffeisen Bank International (RBI). El este supranumit de presa și comunitatea bancară drept ”dezchizător de drumuri pentru investitori în regiunea Europei Centrale și de Est” pentru că a fost responsabil pentru extinderea internațională a ceea ce este astăzi RBI, fiind promotorul extinderii sale în unul din cele mai grupuri bancare din Europa Centrală și de Est.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Ceață și maxime de până la +12°C: vremea pe 8 martie în Republica Moldova

În următoarele zile, vremea va fi fără precipitații. Noaptea și dimineața, izolat, se va forma ceață slabă. Pe 8 martie, în Republica Moldova, temperatura maximă va ajunge până la +12°C, iar cea minimă până la -4°C.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în perioada 7-9 martie, presiunea atmosferică va fi înaltă. Cerul va fi variabil la senin, iar vremea va fi fără precipitații. Noaptea și dimineața, izolat, se va forma ceață slabă. Vântul va sufla din sectorul de est, slab până la moderat. Noaptea, minimele vor oscila între -4 și +1°C. Ziua, maximele vor crește treptat, de la +6..+11°C pe 7 martie, până la +8..+13°C pe 9 martie.

Dacă ne referim la ziua de 8 martie, în nordul țării ziua se vor înregistra temperaturi de până la +7°C, iar noaptea de până la -4°C. În centrul țării, ziua se vor înregistra temperaturi de până la +10°C, iar noaptea de până la -1°C. În sudul țării, ziua se vor înregistra temperaturi de până la +12°C, iar noaptea de până la +1°C.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Peste 62% dintre cetățeni cred că „destinul femeii este familia”: ce arată Indexul egalității de gen 2026

Indexul egalității de gen în R. Moldova a ajuns la 61 de puncte în 2026, în creștere cu un punct față de anul trecut. Evoluții pozitive au fost înregistrate pe piața muncii și în accesul la resurse, în timp ce politica și sănătatea au înregistrat scăderi. Nivelul stereotipurilor de gen rămâne relativ stabil față de anul precedent. 62,4% dintre cetățeni consideră că „destinul femeii este familia și gospodăria” față de 63,1% în 2025, dar 47,9% în 2021. A crescut numărul celor care consideră „că este de datoria femeilor să se ocupe de treburile casnice”, dar și al celor care cred că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere. Datele se regăsesc în Indexul Egalității de Gen 2026, lansat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare pe 6 martie.

Potrivit Centrului, Indexul Egalității de Gen măsoară nivelul egalității între femei și bărbați pe 6 domenii cheie. Acesta este calculat în baza a 31 de indicatori, grupați în șase categorii: piața muncii, politica, educația, accesul la resurse, percepții și stereotipuri, sănătatea. Nivelul egalității este măsurat de la 0 la 100. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalității de gen pe acel domeniu este mai înalt.

Indexul măsoară inegalitatea în ambele direcții. Potrivit Centrului, de cele mai multe ori conceptul egalității de gen este confundat cu demersul de a promova în exclusivitate drepturile femeilor.

Astfel, în anul 2026, indexul general a înregistrat valoarea de 61 de puncte, marcând o creștere ușoară față de anul precedent (+1 punct).

Piața muncii înregistrează o creștere de la 57 la 61 de puncte (+4).

Potrivit Centrului, unul dintre factorii determinanți ai dinamicii pozitive ține de participarea economică a părinților cu copii mici, în special a femeilor. Sursa citată a adăugat că trecerea tot mai multor bărbați către munca formală contribuie la reducerea dezechilibrului de gen pe piața muncii.

Politica scade de la 64 la 62 de puncte (-2), după o perioadă de creștere constantă.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a declarat că diminuarea din 2026 indică o stagnare a progreselor în ceea ce privește reprezentarea femeilor în funcțiile decizionale (în special la nivel de Guvern). Ponderea femeilor a scăzut de la 24% în 2025 la 21% în 2026. Potrivit Centrului, dezechilibrul este evident mai ales în distribuția funcțiilor: poziția de prim-ministru este ocupată de un bărbat, iar proporția femeilor în rândul miniștrilor s-a redus de la 31% la 21% într-un singur an. La fel, ponderea femeilor care au candidat la alegerile parlamentare 2025 a scăzut ușor față de scrutinul precedent. Femeile au constituit 44,0% din totalul candidaților înscriși. La scrutinul parlamentar din 2021, femeile reprezentau 46,7% dintre candidați. Totuși, numărul femeilor deputate în Parlamentul R. Moldova se menține le nivel constant de 40%.

Educația se menține la 51 de puncte, cu o deviere ușoară de 0,03 puncte în direcție negativă.

Potrivit Centrului, în ultimii ani, numărul fetelor înscrise în instituțiile de învățământ este în scădere, în timp ce numărul băieților este în creștere. Tendința este vizibilă inclusiv în învățământul superior, unde, în mod tradițional, ponderea fetelor era mai mare, însă diferența se reduce treptat (cu 0,9% în ultimii 3 ani). Un alt factor care a contribuit este scăderea numărului de fete înscrise în domeniile educaționale cu profil real.

Accesul la resurse înregistrează cea mai mare creștere în 2026, cu 5 puncte.

Centrul a menționat că tendința pozitivă se explică prin faptul că decalajul între pensia media a femeilor și bărbaților se reduce treptat. Dacă în 2020 diferența dintre pensia medie a femeilor și cea a bărbaților era de 20,7%, aceasta s-a diminuat treptat, ajungând la 16,3% în 2025. La nivel național, pensia medie pe care o primește o femeie este de 3740,2 MDL, în timp ce bărbații ridică o pensie medie lunară de 4469,0 MDL. Totodată, Centrul a declarat că femeile devin mai puțin dependente de prestații și remitențe, accesând mai mult venituri salariale, ceea ce le sporește independența economică. Pentru bărbați, activitatea salarială rămâne principala sursă de venit, constituind circa 60% din totalul veniturilor pentru anul 2024.

Nivelul stereotipurilor de gen rămâne relativ stabil față de anul precedent.

Potrivit Centrului, ponderea celor care consideră „că destinul femeii este familia și gospodăria” se situează la 62,4% în 2026, un nivel foarte apropiat de cel din 2025 – 63,1%. Spre comparație, în anul 2021 a fost 47,9%. De asemenea a crescut constant ponderea celor care consideră „că este de datoria femeilor să se ocupe de treburile casnice” cu 4,5p.p. Ponderea persoanelor care consideră că femeile nu au ce căuta în politică scade ușor, de la 27,7% în 2025 la 26,2% în 2026. Totodată, crește ușor proporția celor care cred că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere, de la 19,3% în 2025 la 19,9% în 2026. 69,1% susțin că datoria principală a bărbatului este de a aduce bani în casă, față de 69,9% anul trecut.

Domeniul sănătate înregistrează o scădere, de la 63 la 62 de puncte (-1). 

Potrivit Centrului, această scădere din domeniul sănătății este determinată de majorarea mortalității cauzate de tumori maligne.

Corriere della Serra

Zeci de moldoveni, printre care și minori, exploatați prin muncă în Italia. Trei românce au fost arestate

Trei femei din România au fost arestate în Italia, într-un dosar de exploatare a muncii și sprijinire a imigrației ilegale, în care victimele ar fi fost muncitori moldoveni, inclusiv minori. Una dintre suspecte a fost dusă în penitenciar, iar celelalte două au fost plasate în arest la domiciliu.

Potrivit Corriere della Sera, măsurile au fost puse în aplicare joi, 5 martie, în provinciile Brescia și Cremona, de militari ai Nucleului Carabinierilor – Inspectoratul Muncii din Brescia, împreună cu Carabinierii din Chiari și Garda Financiară din Rovato.

Anchetatorii le atribuie, în principal, două capete de acuzare: intermediere ilegală și exploatarea muncii față de 14 cetățeni moldoveni, dintre care 3 minori, toți fără acte în regulă pe teritoriul italian, precum și favorizarea imigrației clandestine în cazul a 15 cetățeni moldoveni, dintre care 8 minori, aflați, de asemenea, în situație neregulamentară. Una dintre femei ar avea domiciliul în zona Cremona.

Investigația a pornit de la un control efectuat la data de 11 februarie de Carabinierii din Palazzolo sull’Oglio, la o întreprindere individuală din localitate care lucra produse din cauciuc pentru terți.

În urma suspiciunilor, Inspectoratul Muncii a făcut verificări, inclusiv audieri ale angajaților, ridicare de documente și inspecții privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, iar în urma acestora ar fi fost constatată folosirea unor muncitori – inclusiv minori – în condiții considerate de exploatare, pe fondul stării lor de nevoie și al lipsei unui statut legal.

În timpul controalelor au fost semnalate mai multe nereguli: remunerare în acord care nu respecta contractul colectiv național de muncă aplicabil, abateri legate de program, repausuri, concedii și permise, deficiențe grave de siguranță și protecție a sănătății, precum și spații improvizate de locuit amenajate chiar în incinta de lucru, descrise ca fiind în condiții degradante.

Pe linie economico-financiară, Garda Financiară din Rovato a reconstruit un mecanism prin care suspecții ar fi folosit, de-a lungul anilor, trei întreprinderi individuale diferite în același domeniu și în același punct de lucru din Palazzolo sull’Oglio.

Una dintre firme, închisă din oficiu în decembrie 2025, ar fi generat o evaziune fiscală de peste 670.000 de euro în doar două exerciții, iar o alta, constituită în ianuarie 2026, ar fi fost deschisă ca o continuare a activităților anterioare, fiind trecută formal pe numele unui angajat.

În plus, anchetatorii au remarcat și lipsa unor costuri documentate pentru achiziția de materii prime, element considerat un posibil indiciu al unor alte nereguli fiscale.

În cauză rămâne valabilă prezumția de nevinovăție, iar răspunderea penală poate fi stabilită doar printr-o hotărâre definitivă.

(VIDEO) Vrea Sandu al treilea mandat?/Unde se ascunde Constantinov?/Dodon propune să cumpărăm gaz din Rusia

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Noi prețuri la carburanți. Motorina se scumpește cu 63 de bani
— Condamnați ascunși în Transnistria: poliția le știe locația, dar nu îi poate reține
— Sandu: Nu putem oferi malului stâng un sprijin substanțial
— Maia Sandu avertizează că sunt posibile scumpiri în mai multe sectoare
— Maia Sandu nu va candida pentru un nou mandat de președinte
— Dodon cere negocieri cu Rusia pentru gaze. Grosu: „Nu vrem să fim șantajați”
— Procurorii cer pedeapsa maximă pentru complicele lui Ciochină
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

parlament.md

Herman von Hebel și Bernarnd Lavigne – noii membri ai Comisiei vetting. Proiectul PAS, votat cu huiduieli: „Rușine!”

La o zi după ce au modificat legislația privind numirea membrilor Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, prin reducerea pragului de vot de la 61 la 51 de deputați, majoritatea PAS i-a desemnat oficial pe Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de vetting. În semn de protest, opoziția a blocat tribuna centrală a Parlamentului și a scandat „Rușine!”. În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat cu 53 de voturi „pentru”, în timp ce patru deputați ai opoziției s-au abținut de la vot.

Dezbaterile din Parlament au durat mai bine de o oră. Reprezentanții partidului de guvernare au apărat candidatura fostului președinte al Comisiei pre-vetting și au acuzat opoziția că ar încearca să tergiverseze reforma justiției, considerată esențială pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Deputatul PAS Vasile Grădinaru, care a prezentat proiectul de la tribuna Parlamentului, a declarat că acuzațiile aduse lui Herman von Hebel sunt nefondate. „Nu spun că asta e procedura pe care ne-am dorit-o vreodată. Dar noi trebuie să depășim aceste blocaje. Fiecare zi întârziată înseamnă încă o zi întârziată a reformei” – a declarat parlamentarul.

Opoziția, care a cerut din nou ca cei doi candidați să fie votați separat, a blocat tribuna centrală în timpul votului. „Rușine!” – au scandat parlamentarii. „În Moldova nu mai este justiție”, a declarat liderul fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Critici au venit și din partea fracțiunii „Alternativa”, care a acuzat guvernarea că s-ar fi grăbit cu numirea lui von Hebel și că ar fi încălcat procedurile. „Ne-ați anulat pe noi ca reprezentanți ai poporului. Legea aceasta procedural nu are niciun drept la existență. Și nu înțeleg de unde această grabă. Ați vrut să umiliți opoziția? Credeți-ne că nu ne-ați umilit. Voi ați discreditat Moldova”, a spus fostul premier, deputatul Ion Chicu.

Vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman, a declarat, la rândul său, că majoritatea parlamentară va continua reformele, în ciuda protestelor opoziției: „Să vă fie clar: noi nu am venit în Parlament de flori de cuc. Noi am venit cu un mandat clar – integrarea europeană. Da, noi suntem pentru consens, dar nu pentru șantaj. Ceea ce faceți voi este să forțați nota foarte urât. Noi nu vom permite asta. (…) Fracțiunea PAS va susține acest proiect și va merge înainte – cu voi sau fără voi”.

Amintim, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. În aceeași seară, președinta Maia Sandu a semnat decretul. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: