Președintele Consiliului Moldindconbank: Am ajutat 7 mii de familii să-și finanțeze achiziția caselor

Moldindconbank a obținut rezultate marcante în anul 2022, iar performanțele sale, care îi confirmă poziția de lider în multe segmente ale pieței bancare, se datorează transformărilor inițiate acum un an și jumătate. O spune președintele Consiliului Moldindconbank, Herbert Stepic, un expert notoriu, considerat arhitect al dezvoltării sistemului bancar în Europa Centrală și de Est.

„Moldindconbank este cu siguranță un lider în ceea ce privește performanțele obținute anul trecut. În primul rând, aș evidenția creșterea volumului creditelor de consum pentru publicul larg cu 54 de milioane de lei, ceea ce cred că este o majorarea semnificativă. Iar creșterea cotei noastre de piață în acest segment al afacerii a fost de asemenea remarcabilă. Suntem numărul 1 pe piață cu o cotă de 28% pentru anul trecut. Vreau să evidențiez că am ajutat 7 mii de familii ca să-și finanțeze nevoile de achiziție a caselor, adică i-am ajutat să înceapă investițiile care le vor permite să posede propriile locuințe. Suntem prima bancă din Moldova care a emis 1 milion de carduri și suntem în acest moment lider pe piața cardurilor cu peste 37%. Și acest lucru confirmă că suntem o bancă căreia îi pasă de nevoile oamenilor”, a menționat bancherul.

Herbert Stepic a subliniat că Moldindconbank și-a îmbunătățit considerabil situația legată de credite neperformante. ”Avem o bancă foarte sigură, am majorat considerabil rata activelor, suntem supra-capitalizați, avem o rată cost/venit foarte atractivă, cu o atenție sporită pe eficiența costurilor, de peste 40%, ceva remarcabil, deoarece referința pentru raportul cost/venit este de aproximativ 50% sau puțin sub 50%. Așa că, în general, rata ridicată de capitalizare, rata mică de pierderi, lichiditate sporită înseamnă o bancă foarte solidă, pregătită pentru eventuale șocuri de pe piață și nevoi ale clienților”, a conchis președintele Consiliului Moldindconbank.

Toate aceste rezultate se datorează dedicației echipei băncii, formată din specialiști de înaltă valoare, inclusiv cu experiență de activitate în bănci internaționale. ”Politica băncii, de a fi alături de clienți, foarte mult orientată spre calitatea serviciilor, de a urmări permanent care sunt nevoile clienților, reacția la acestea prin crearea și lansarea produselor, ajutarea clienților în activitățile lor cotidiene corporative, a modului în care ei își desfășoară operațiunile de import/export, investiții locale – iată ce ne reprezintă”, a mai spus Herbert Stepic.

Din 25 mai 2020, Herbert Stepic este președinte al Consiliului Moldindconbank. Până în 2013, expertul a ocupat funcția de Director General al Raiffeisen Bank International (RBI). El este supranumit de presa și comunitatea bancară drept ”dezchizător de drumuri pentru investitori în regiunea Europei Centrale și de Est” pentru că a fost responsabil pentru extinderea internațională a ceea ce este astăzi RBI, fiind promotorul extinderii sale în unul din cele mai grupuri bancare din Europa Centrală și de Est.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Luni – ploi slabe. Cum va fi vremea în Republica Moldova săptămâna viitoare

Săptămâna viitoare, în perioada 27 octombrie – 2 noiembrie, în Republica Moldova se vor înregistra temperaturi minime de până la +1°C în nord și maxime de până la +18°C în sud. Luni, în întreaga țară se așteaptă ploi slabe.

În partea de nord a țării, luni vor cădea ploi slabe. Pe parcursul săptămânii, temperaturile maxime vor varia între +10°C și +13°C, iar noaptea acestea vor fi cuprinse între +1°C și +5°C.

În centrul țării, luni se vor înregistra ploi slabe. În timpul săptămânii, temperaturile ziua vor fi între +13°C și +16°C, iar noaptea mercurul termometrelor va indica valori între +4°C și +8°C.

Și în partea de sud a Republicii Moldova, luni vor cădea ploi slabe. Pe parcursul săptămânii, temperaturile maxime vor varia între +15°C și +18°C, iar noaptea valorile termice vor fi cuprinse între +6°C și +10°C.

presedinte.md

Maia Sandu, discuție la București cu Nicușor Dan. Ce subiecte au fost abordate

În cadrul vizitei la București, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan. Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, discuțiile au vizat „cooperarea bilaterală și proiectele comune în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului”.

„Cei doi șefi de stat au reafirmat angajamentul pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre Republica Moldova și România și au discutat despre avansarea procesului de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană, cu sprijinul României”, au declarat reprezentanții Președinției.

Menționăm că, aflată la București, Maia Sandu a avut o întrevedere și cu patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I. Instituția prezidențială a declarat că discuțiile au vizat „rolul credinței în promovarea păcii, solidarității și înțelegerii între oameni, precum și păstrarea valorilor creștine care apropie comunitățile”.

Amintim că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat pe 26 octombrie la slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale din București. Evenimentul a fost oficiat de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, împreună cu patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I.

Facebook/IGSU

Explozia din Florești: primele concluzii ale specialiștilor după deflagrație

În apartamentul din orașul Florești, unde sâmbătă a avut loc o explozie, cu o zi înainte o persoană neautorizată a instalat un cazan termic. Informația a fost comunicată de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, care precizează că acest fapt ar fi putut provoca acumularea de gaze și producerea deflagrației.

Potrivit Inspectoratului, explozia a avut loc într-un apartament situat la etajul I. Instituția a precizat că „s-a produs o deflagrație a gazului natural”. „Conform informațiilor preliminare, cazanul termic al apartamentului a fost instalat la data de 24 octombrie 2025 de către o persoană neautorizată, fapt ce ar fi putut cauza acumularea de gaze și producerea exploziei”, au adăugat reprezentanții Inspectoratului.

Instituția a mai spus „evaluarea vizuală inițială nu a evidențiat fisuri în structura de rezistență a blocului, însă o decizie privind efectuarea unei expertize tehnice detaliate va fi adoptată ulterior, în baza constatărilor complete”.

„Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică reiterează importanța respectării cerințelor legale privind instalarea și verificarea echipamentelor ce funcționează cu gaze naturale, îndemnând cetățenii să apeleze exclusiv la specialiști autorizați, pentru a preveni riscuri ce pot pune în pericol viața și sănătatea oamenilor”, se mai arată în declarația instituției.

***

Explozia s-a produs dimineața zilei de 25 octombrie, într-un apartament situat pe strada Mihai Viteazul nr. 70 din orașul Florești. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență, deflagrația a deteriorat pereții și geamurile apartamentului, precum și ferestrele locuințelor de la etajele 2 și, parțial, 3. Două persoane au fost transportate la spital: proprietarul apartamentului, un bărbat de 68 de ani, care a suferit arsuri în zona capului, și o minoră de 17 ani din apartamentul vecin, care a avut contuzie. În total, 51 de persoane, inclusiv 11 copii, au fost evacuate din bloc.

AFP / Profimedia

Suspecți în jaful de la Luvru – reținuți în Franța

În Franța, au fost reținuți suspecți în cazul furtului de bijuterii de la Muzeul Luvru. Inițial, despre reținere a relatat presa locală, ulterior informația a fost confirmată de procuratura din Paris, relatează publicația Meduza.

În declarația procurorului Laure Beccuau, publicată pe 26 octombrie, se menționează că unul dintre suspecți intenționa să părăsească țara prin aeroportul Charles de Gaulle. Beccuau a declarat, de asemenea, că regretă „dezvăluirea prematură a acestei informații de către persoane neinformate”. Conform procurorului, acest lucru ar putea împiedica ancheta.

Înainte de aceasta, ziarul Le Figaro a relatat că poliția a reținut doi suspecți în cazul jafului.

Amintim că, pe 19 octombrie, persoane necunoscute purtând măști au pătruns în Luvru și au furat nouă exponate din colecția imperială. Paguba cauzată de furt a fost estimată la 88 de milioane de euro. Directorul muzeului și-a înaintat demisia, însă președintele Franței, Emmanuel Macron, a respins cererea.

Foto: Igor Grosu

„Știți ce numesc eu traseism?” Grosu respinge afirmația că PAS ar fi „convertit” primari din alte partide

Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a respins afirmațiile potrivit cărora formațiunea sa ar fi „convertit” primari din alte partide, convingându-i să treacă în tabăra guvernării. La emisiunea „Realitatea te privește” de la Rlive, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic, precizând că este vorba despre situația „când omul este impus să vină” în partid. „Ceea ce nu este cazul nostru”, a adăugat liderul PAS.

În timpul emisiunii, prezentatoarea TV a menționat că, în campania electorală, PAS a fost criticat de unii lideri politici pentru că ar fi „convertit” primarii acestora și i-ar fi convins să treacă în tabăra celor care guvernează.

„N-am convertit nimic. (…) Știți ce face diferența? Marea diferență face atitudinea față de oameni, pentru că dacă tu… da l-ai convins, a venit, a candidat din partea partidului tău, a folosit sigla și așa mai departe, după care l-ai uitat, atunci nu aștepta de la omul acesta că el… el, da se consideră acolo, că a figurat pe lista ta, oamenii trebuie permanent… cu ei trebuie de comunicat. Ai o soluție imediată – o aplici; nu ai, o înțelegi și îi spui: „Domn primar, acum o soluție n-avem”, a comunicat Grosu.

În contextul discuțiilor despre primari, Grosu a explicat ce înseamnă pentru el traseismul politic. Precizarea a fost făcută după ce prezentatoarea a afirmat: „Un primar a ajuns să reprezinte cam toate partidele care au fost la guvernare și, atunci, apar anumite dispute”.

„Știți ce numesc eu traseism? Eu numesc traseism atunci când omul este impus, una, să vină. Ceea ce nu este cazul nostru. (…) Forțat da, cu dosare, cum era… „lasă că te punem noi la respect”. Doi – evident că te uiți la calitatea omului și, dacă omul a încălcat legea o dată/de două ori, e o decizie evident pe care noi trebuie să o luăm și să ne uităm. Dacă e un profil de om care are antecedente, are „bube” – scuzați termenul acesta… (…) În cazul acesta e dreptul nostru să spunem: „Nu, mulțumesc. Putem comunica, dar nu mai mult”, a declarat Grosu.

***

În aprilie 2024, Partidul Social Democrat European (PSDE, fostul PDM) anunța că mai mulți membri ai organizației sale din Hîncești, inclusiv 16 primari, au părăsit formațiunea pentru a se alătura PAS. Purtătoarea de cuvânt a PAS a confirmat că cererile de aderare urmau să fie analizate și a subliniat că edilii aderă „din considerente valorice și fără condiții de o parte sau de alta”.

În iulie 2025, în spațiul public a fost publicat un video în care Grosu declara că se întâlnește cu primarii din țară pentru a-i „mobiliza” pentru alegerile parlamentare și a avertizat că, în cazul unui rezultat „prost”, proiectele de infrastructură nu se vor mai realiza. Purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a confirmat autenticitatea imaginilor, explicând că afirmațiile lui Grosu vizează menținerea parcursului european și accesul la resurse pentru dezvoltarea localităților. Declarațiile au stârnit critici din partea opoziției, unii acuzând că Grosu „șantajează” primarii, iar alții susținând că PAS „a uitat de valorile de la care a pornit”.

În august, publicația Rise scria că, în urma alegerilor locale din 2023, PAS a obținut cele mai multe primării – 292, dintre care 112 primari au fost aleși anterior pe listele altor partide sau ca independenți. Cei mai mulți provin din fosta formațiune a lui Vladimir Plahotniuc – 43, alții de la socialiști – 19, iar 14 de la Partidul Liberal Democrat. În plus, 29 de independenți din 2019 s-au alăturat PAS în 2023. Rise mai nota că „de la ultimele alegeri până în prezent, alți 32 de primari aleși ca independenți sau din partea altor formațiuni, au trecut în tabăra PAS”.

La ședința noului Parlament, pe 22 octombrie, Igor Grosu a spus că a telefonat mai mult de jumătate dintre primarii Republicii Moldova pentru a le mulțumi pentru buna organizare a alegerilor parlamentare. Ulterior, în timpul unei emisiuni TV, Grosu a recomandat liderilor de partide să-și sune primarii nu doar în campania electorală, ci și după aceasta: „Eu întâi îi telefonez pe ai mei. (…) Și doi, îi telefonez pe alții”, adăugând că „mai surprinși și mai bucuroși erau cei care nu erau de la PAS”.

Amintim că, în septembrie 2023, Grosu anunța că deputații lucrează asupra Codului Parlamentului, care să sancționeze traseismul politic. Potrivit Rise, chiar dacă a fost elaborat un asemenea Cod, proiectul nu a ajuns să fie dezbătut în Parlament.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: