Președintele CRJM, despre transferul Evgheniei Guțul: „Este o opinie nepopulară, dar este ceva normal”

Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, consideră că schimbarea măsurii de arest în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, este o decizie „normală”, conformă cu principiile drepturilor omului. Chirtoacă a explicat că, potrivit Convenției pentru Drepturile Omului, nu contează dacă arestul are loc în închisoare sau acasă, iar judecătorul trebuie să analizeze factori precum riscurile de evadare sau influențarea dosarului. El a adăugat că măsura arestului preventiv este o încălcare a drepturilor fundamentale și că procurorii trebuie să prezinte noi dovezi pentru a justifica menținerea acestei măsuri. Președintele CRJM a făcut declarațiile în cadrul emisiunii NM „Live Молдова”.

„Este o opinie nepopulară, dar consider că este normal ca persoana să fie transferată din arestul preventiv într-un regim de arest la domiciliu. Conform Convenției pentru Drepturile Omului, nu contează dacă persoana este în arest într-o închisoare sau acasă, deoarece, din punct de vedere al conținutului măsurii, sunt aceleași. În acest sens, judecătorul analizează factorii relevanți care influențează decizia privind arestul, cum ar fi existența unor copii mici, și din câte știu, Evghenia Guțul are copii. De asemenea, se iau în considerare riscurile de evadare. Am înțeles că Guțul mai are șimăsuri suplimentare, precum brățara electronică, ceea ce permite monitorizarea ei”, a explicat Chirtoacă.

El a subliniat că, din perspectiva drepturilor omului, este problematic ca o persoană să fie menținută în arest preventiv înainte ca instanța să emită o decizie finală privind vinovăția acesteia. „Arestul este o măsură care poate constitui o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. De obicei, arestul preventiv se dispune pentru 30 de zile, pentru ca procurorii să poată aduna suficiente dovezi. Ca să o ține în continuare în arest pe Guțul, procurorii trebuie să prezinte dovezi noi privind riscurile de evadare sau influențarea procesului”, a declarat președintele CRJM.

În ceea ce privește viitorul procesului, Chirtoacă a precizat că soarta cazului depinde de probele pe care procurorii le vor prezenta. „Totul depinde de dovezile care vor demonstra dacă persoana a comis sau nu fapte ilegale. De asemenea, contează strategia procurorilor. În mod obișnuit, măsurile de reținere sunt dispuse la final, atunci când procurorii au strâns suficiente dovezi. La noi, însă, se începe adesea cu aceste măsuri. Procurorii trebuie să furnizeze constant noi dovezi, iar dacă nu există suficiente probe, judecătorii nu vor avea altă opțiune decât să modifice măsurile împotriva învinuitului”, a concluzionat Ilie Chirtoacă.

Amintim că bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, va fi transferată din penitenciar în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Decizia a fost pronunțată miercuri, 9 aprilie, de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, deși acuzarea a cerut prelungirea măsurii de arest în penitenciar pentru încă o lună.

Avocatul bașcanei, Sergiu Moraru, a declarat că cererea procurorilor privind arestul în penitenciar este nejustificată, întrucât Evghenia Guțul „nu poate influența dosarul”. „Nu a fost prezentată nicio probă care să ateste riscul eschivării, riscul de influențare a unor persoane sau de influențare a urmăririi penale”, a menționat avocatul.

Evgheniei Guțul i se incriminează comiterea prin complicitate a finanțării ilegale a campaniei electorale pentru alegerile la funcția de bașcan din 2023, falsificarea documentelor oficiale și a rapoartelor privind campania.

Evghenia Guțul a fost reținută în seara de 25 martie, la Aeroportul Chișinău, de către ofițerii Centrului Național Anticorupție. Bașcana Găgăuziei urma să plece peste hotare „pentru chestiuni de serviciu”, potrivit canalului de Telegram „Sputnik Молдова 2.0”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: