Telegram/Ion Ceban

Primăria Chișinău, nedumerită de ce Moldova 1 nu a transmis live concertul de Revelion din PMAN. Țurcanu: „Nimeni nu ne-a solicitat”

Postul național de televiziune Moldova 1 nu a transmis în direct concertul de Revelion, din centrul capitalei, organizat de Primăria Chișinău. Într-o reacție pe o rețea de socializare, consiliera primarului capitalei, Natalia Ixari, care a declarat că este „păcat” faptul că Moldova 1 nu a difuzat concertul. De cealaltă parte, directorul TeleRadio-Moldova (TRM) Vlad Țurcanu a declarat că „nimeni nu a solicitat” ca concertul să fie difuzat, iar Moldova 1 avut propria producție – show-ul „Revelion European”. 

În noaptea dintre ani, Moldova 1 a difuzat în direct show-ul televizat „Revelion european”. Programul spectacolului a inclus reportaje tematice, discuții cu cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în Uniunea Europeană și un concert. În cadrul concertului au evoluat artiștii Valentina Nafornița, Cristian Spătaru, Orchestra Fraților Advahov, Zinaida Julea, Satoshi, Aliona Moon, Dara, Ansamblul „Ștefan Vodă” – Tudor Ungureanu, Nelly Ciobanu, Cristina Scarlat, Cornelia Ștefăneț, Mark Oselski Band, Lidia Isac, Violeta Botezatu, Ion Razza, Costi Burlacu, Corina Țepeș, Marcel Roșca Band și Teatrul „Geneza Art”.

Spectacolul „Revelion European” a fost întrerupt pentru câteva minute înainte ca acele ceasornicului să arate ora 00:00, timp în care a fost transmis mesajul de felicitare cu ocazia Anului Nou al președintelui țării Maia Sandu. Ulterior, spectacolul a continuat.

În același timp, cu ocazia Revelionului, și în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din Chișinău s-a desfășurat un program festiv, care a fost organizat de primăria capitalei. Acesta a inclus urături și un concert la care au evoluat Frații Advahov și Zinaida Julea, Orchestra Moși Crăciunilor și Show-balet „Flash” și Orchestra de muzică populară „Fluieraș”. La ora 00:00 au fost lansate focuri de artificii, chiar dacă Guvernul a îndemnat cetățenii să renunțe la acestea. Noaptea a culminat cu concertul artiștilor Carla’s Dreams, Satoshi și Dara.

„E păcat”

Într-o reacție pe Facebook. consiliera primarului de Chișinău, Natalia Ixari, s-a arătat nedumerită în privința motivului pentru care postul național de televiziune nu difuzat live programul festiv din PMAN.

Mulți îmi scriu și întreabă de ce Moldova 1 nu transmite în direct concertul din PMAN. Nu știu, deoarece în ultimii ani este așa și păcat…”, a menționat Natalia Ixari.

„Nimeni nu ne-a solicitat”

NM a solicitat o reacție de la Vlad Țurcanu, directorul TRM – compania care deține Moldova 1. Acesta a sugerat că autoritățile locale din Chișinău nu au solicitat postului TV să transmită în direct evenimentul din PMAN.

Nici anul trecut nu l-am transmis (concertul – n. r.). Nimeni nu ne-a solicitat. În plus, noi am avut programul nostru, o producție complexă intitulată Revelion european”, a declarat Vlad Țurcanu pentru NM.

***

De menționat că, pe 14 octombrie 2023, Moldova 1 nu a difuzat concertul din PMAN și liturghia de la Catedrala Metropolitană dedicate Hramului Chișinăului. Reprezentanții Primăriei Chișinău au declarat atunci că la TRM s-ar fi instaurat „cenzura”. De cealaltă parte, Vlad Țurcanu a refuzat să comenteze acuzațiile. Detalii – AICI.

Iar în 2022, Moldova 1 nu a transmis liturghia oficiată de Mitropolitul Vladimir la Catedrala Mitropolitană, consacrată Hramului Orașului. Acest fapt i-a fost reproșat conducerii TRM de către primarul capitalei Ion Ceban. În replică, reprezentanții Teleradio-Moldova au declarat că compania își rezervă dreptul a restricționa accesul la posturile publice de radio și televiziune a acelor cetățeni moldoveni, inclusiv a unor înalți demnitari bisericești, care susțin fățiș sau indirect agresiunea militară împotriva Ucrainei. La rândul său, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove a calificat drept „tendențioasă” declarația Teleradio-Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: