pn.md

Primarul de Bălți susține că se vrea înlăturarea sa din funcție: „Este creată o coaliție între PAS și PSRM”

Primarul de Bălți, Alexandr Petcov, susține că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), alături Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, ar încerca să-l înlăture din funcție. El a menționat că acest lucru ar avea loc în contextul unei presupuse pregătiri pentru privatizarea întreprinderii de stat RED Nord și companiei municipale „Apă-Canal Bălți”, în beneficiul unor „grupări criminale” din PSRM – căreia i se împotrivește. NM a solicitat comentarii de la PAS și PSRM  și le vom publica imediat ce vom primi răspunsuri.

(UPDATE 15:20) Purtătoarea de cuvânt PAS, Adriana Vlas, a venit cu o reacție la acuzațiile primarului de Bălți.

Îndemnăm toți reprezentanții autorităților publice centrale și locale să își facă munca cinstit și în interesul cetățenilor”, a declarat Vlas pentru NM.

(UPDATE 16:45) La rândul său, consilierul municipal PSRM din Bălți Maxim Moroșan a respins acuzațiile. „Petcov și-a demonstrat incompetența. De un an și jumătate, în oraș domnește haos total. Bugetul pentru anul 2025 nu a fost încă adoptat, deoarece ei nu au luat în considerare inițiativele bălțenilor, nu au vrut să-i asculte și, de asemenea, nu au vrut să audă inițiativele consilierilor municipali care reprezentau vocea bălțenilor. (…) În loc să-și asume responsabilitatea pentru administrarea sa dezastruoasă, Petcov, împreună cu Renato Usatîi, încearcă să se prezinte drept victime înainte de alegerile parlamentare”, a declarat Moroșan pentru NM.

Știre inițială

Într-o conferință din 27 martie, Alexandr Petcov a declarat că s-ar pregăti privatizarea întreprinderii de stat RED Nord și companiei municipale „Apă-Canal Bălți”, în beneficiul unor grupări criminale care finanțează PSRM din exteriorul Republicii Moldova. Potrivit lui, unul dintre „protectorii” acestor grupări ar fi deputatul PAS Boris Marcoci.

Edilul susține că PAS și PSRM ar încerca să-l înlăture din funcție prin facilitarea unei serii de dosare contravenționale pe numele său, întrucât „se cunoaște” că se va împotrivi privatizării companiei municipale. El a menționat că aceste dosare vizează suspendarea sa din funcție pentru un termen mai mare de cinci luni, ceea ce, conform legislației, ar duce automat la pierderea mandatului de primar.

Petcov a comunicat despre trei cauze contravenționale deschise pe numele său, care prevăd pedepse cu amenzi și interdicția de a desfășura o anumită activitate sau a deține o anumită funcție pentru perioade care variază de la 3 luni până la un an.

Eu nu consider aceste acțiuni întâmplătoare. Nu le consider întâmplătoare pentru că cu astfel de procedee se întâlnesc toți primarii din Moldova. (…) Eu nu am de gând să dau înapoi și să continuăm cumva ca să fim în permanență persecutați. Odată în plus, declar special pentru toți cei care ne aud înafara Bălțiului: de mai bine de jumătate de an insist peste și toată lumea tace, nu știu din care cauză, la Chișinău… La Bălți este creată o coaliție între PAS și PSRM. Este o ipocrizie din partea partidului de guvernământ, care se face că plouă. La Bălți, ei au creat o coaliție car este bazată pe interese mafiote și condusă de cercuri criminale care stau în spatele Partidului Socialiștilor”, a declarat Alexandr Petcov.

El a mai precizat că va trimite o declarație cu privire la situația din Bălți în adresa delegației UE la Chișinău, Congresului Autorităților Locale din Moldova și Congresului Autorităților Regionale și Locale al Consiliului Europei.

Între timp, Congresul Autorităților Locale din Moldova, al cărui vicepreședinte este Petcov, a venit cu o reacție pe marginea cazului.

Încă o schemă de înlăturare din funcție a primarilor incomozi și încă un caz suspect  de atentat asupra democrației locale în vizorul Consiliului Europei! Congresul Autorităților Locale din Moldova, în contextul inițierii procesului de monitorizare a situației democrației locale din R. Moldova, își exprimă regretul și îngrijorarea privind situația primarului municipiului Bălți, dl Alexandr Petkov, în rezultatul acțiunilor disproporționale ale unor autorități ale statului și persoane cu funcții de răspundere, care conțin semne de abuz și presiune. (…)

CALM solicită autorităților statului o atenție sporită față de acest caz, stoparea acțiunilor disproporționale asupra primarului de Bălți și examinarea obiectivă a circumstanțelor cazului dat, cu respectarea principiilor constituționale ale autonomiei locale și statutului de ales local, conform standardelor democrației locale ale Consiliului Europei”, se arată într-un comunicat emis de CALM.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: