gdm.md

Primele nunți LGBT din Republica Moldova: „Pentru noi a fost foarte important acest pas”

Centru GDM, prima organizație neguvernamentală care apără și promovează drepturile LGBT în Republica Moldova, a publicat pe 29 mai, un articol despre primele nunți din țara noastră între persoanele de același sex.

Oleg și Adrian sunt printre primele cupluri homosexuale care a avut curajul să-și oficializeze căsătoria și să joace o nuntă adevărată, moldovenească.

Demult vroiam să declarăm public că formăm un cuplu. Ne era un pic frică la început, cum va fi perceput de părinți. Ei știau despre relația noastră, dar nu știu cât de pregătiți erau să se afle public despre asta. În rest nu ne păsa prea mult de opinia altor oameni. Pentru noi era important că ne oficializăm relația, ne iubim reciproc și vrem să rămânem împreună pentru tot restul vieții. O altă motivație a fost să oferim un exemplu altor cupluri. Este mult mai ușor să faci acest pas când cineva l-a făcut înaintea ta”, explică Oleg.

Oficializarea relației a avut loc în unul dintre cluburile de noapte din Chișinău, în cadrul evenimentului anual Moldova Pride. Și chiar dacă actul înregistrării oficiale avea un sens mai degrabă simbolic, pentru că nu asigura vreun drept noii familii, pregătirile de nuntă au fost mai mult decât adevărate.

„Nu am avut timp să fim în doi, să ne bucurăm de clipă. Ne grăbeam undeva toată seara. Apoi a venit multă lume, pe care nu o prea cunoșteam, dar a fost vesel. Lumea tot venea, ne aducea cadouri, se fotografia cu noi, ne spunea cuvinte plăcute. Apoi l-au furat pe Adrian și a trebuit să-l răscumpăr. Acum știu sigur că nunțile mari și zgomotoase moldovenești nu sunt pentru mine (râde). Dacă aș avea ocazia să organizez evenimentul diferit, ar fi doar înregistrarea căsătoriei pe malul mării, după care am merge undeva doar noi doi. Asta ar fi mult mai prețios pentru mine. Totuși pentru noi a fost foarte important acest pas. Mai târziu, în 2010 căsătoria noastră a fost înregistrată și de către Metropolitan Church Community și acest act este semnificativ pentru noi”, a spus Oleg.

Tradiția nunților LGBT a început spontan, își aduce aminte Alexei Marcicov, fondatorul primei organizații LGBT din Moldova: „În anul 2001, la una dintre petrecerile ascunse și modeste pe care le organizam, s-au apropiat doi tineri, care mi-au spus:

«Aleksei Petrovich, noi suntem cuplu și am vrea să spuneți despre asta în fața tuturor celor prezenți aici. Tot ce avem împărțim la doi: și casa, și masa. Declarați-ne familie!»

Eu am oprit muzica și am făcut acest anunț. Am spus că acești tineri vor să-i declar pereche, familie așa că îi voi întreba public dacă sunt gata să împarte toate momentele fericite și triste din viața lor, să trăiască în armonie, dragoste și devotament. Și ei și-au spus „Da” unul altuia. Apoi au urmat multe alte solicitări de acest fel și, an de an, noi încercam să le organizăm tinerilor aceste evenimente tot mai solemn și mai frumos”.

***

Amintim că, în ianuarie 2023, a fost pronunțată decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în cazul Fedotova și alții contra Rusiei. Potrivit hotărârii istorice, toate statele semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex și să creeze un cadru legal care să protejeze traiul în comun al acestor cupluri.

Drept urmare acestei hotărâri, cuplul format din Angelica Frolov și Leo Zbanke a anunțat pe 1 martie că a depus actele la Agenția Servicii Publice (ASP) pentru a-și înregistra căsătoria. Coordonatoare de program în cadrul organizației GENDERDOC-M a precizat ulterior că cererea a fost refuzată și că va acționa în judecată statul pentru că i-a fost refuzată exercitarea drepturilor. La scurt timp, și alte cupluri homosexuale din Moldova le-au urmat exemplul și au cerut să le fie înregistrată căsătoria.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: