digi24.ro

Primul hotel plutitor din lume, inaugurat în Australia în urmă cu 33 de ani, ruginește astăzi într-un port din Coreea de Nord

Primul hotel plutitor din lume, inaugurat în urmă cu 33 de ani, a ajuns să ruginească într-un port nord-coreean aflat în apropierea Zonei Demilitarizate care desparte cele două Corei, informează digi24 cu referire la CNN.

Lansat ca un resort de cinci stele în 1988, hotelul neobișnuit urmează să fie distrus. Pentru această clădire atipică, care a parcurs 16.000 de kilometri, acesta pare să fie sfârșitul călătoriei care a început cu oaspeți aduși cu elicopterul și s-a încheiat cu o tragedie.

Hotelul a fost ideea lui Doug Tarca, un scanfadru și antreprenor italian care s-a stabilit în orașul australian Townsville, de unde organiza călătorii către recifurile din zonă. Lui i-a venit ideea să lase oamenii să petreacă noaptea în zonă, în 1983. Inițial, acesta a vrut să ancoreze nave vechi de croazieră, însă și-a dat seama că ar fi mai ieftin și mai puțin dăunător mediului dacă ar construi un hotel plutitor.

Turiști aduși cu barca sau elicopterul

Construcția hotelului a început la șantierul naval Bethlehem din Singapore în 1986. Prețul construcției a fost de 45 de milioane de dolari în 1986, echivalentul a 100 de milioane de dolari în ziua de astăzi. Clădirea a fost transportată cu o navă de mare capacitate în reciful John Brewer din Marea Barieră de Corali.

Hotelul a fost ancorat de fundul mării cu șapte ancore uriașe, poziționate astfel încât să nu dăuneze recifului. Apele uzate nu erau pompate peste bord, iar deșeurile erau transportate pe continent, limitând pe cât posibil impactul asupra mediului local.

Denumit Four Seasons Barrier Reef Resort, hotelul de cinci stele s-a deschis pe 9 martie 1988. „Avea 176 de camere și putea găzdui 350 de oameni, iar aceștia aveau la dispoziție un club de noapte, două restaurante, o bibliotecă, magazine și teren de tenis”, povestește Robert de Jong, curator al Muzeului Maritim Townsville.

Transportul către hotel se realiza în două ore cu barca sau, mai rapid, cu elicopterul. Considerat un vis pentru scafandri, hotelul era atractiv și pentru ceilalți vizitatori, care puteau vizita reciful cu ajutorul unui submersibil special.

Efectul condițiilor meteo a fost subestimat

Cu toate acestea, a devenit rapid clar că efectul condițiilor meteo asupra turiștilor fusese subestimat. „Dacă era vreme rea, bărcile nu se deplasau, iar elicopterul nu putea zbura, deci era o problemă pentru cei care aveau zboruri programate pe continent”, spune Robert de Jong.

Acesta mai spune că personalul hotelului stătea la ultimul etaj, locul unde condițiile meteo vitrege erau cel mai puternic resimțite. Unii angajați atârnau o sticlă goală de whisky de tavan pentru a vedea cât de agitată este marea. Când sticla se legăna incontrolabil, angajații știau că multor oaspeți le va fi rău.

„Asta a fost probabil unul dintre motivele pentru care hotelul nu a fost niciodată un succes comercial”, spune de Jong. Totodată, au existat și alte probleme: un ciclon a lovit hotelul cu o săptămână înainte de inaugurare, distrugând iremediabil o piscină cu apă naturală care urma să facă parte din complex, iar la aproape 4 kilometri de hotel s-a descoperit că au fost aruncate mai multe elemente de muniție din Al Doilea Război Mondial, vestea speriind unii clienți.

După doar un an de activitate, hotelul avea cheltuieli prea mari de funcționare și s-a închis înainte să fi atins vreodată gradul maxim de ocupare.

Vândut în Vietnam, apoi în Coreea de Nord

Clădirea a fost vândută unei companii vietnameze din orașul Ho Chi Minh și a fost transportată aproape 6.000 de kilometri până în râul Saigon, unde a rămas ancorată timp de 10 ani. Hotelul s-a bucurat de mare succes în Vietnam. Robert de Jong atribuie acest succes faptului că rămasese un hotel plutitor, însă conectat la uscat. În 1998, compania care îl administra a dat faliment. Hotelul a fost vândut către Coreea de Nord, care dorea să atragă turiști către zona muntoasă Kumgang.

A urmat o călătorie de peste 4.000 de kilometri pentru clădirea plutitoare, iar în 2000 s-a redeschis sub numele Hotel Haegumgang. Clădirea era administrată de compania sud-coreeană Hyundai Asan, care opera și alte unități în zonă și vindea pachete turistice celor din Coreea de Sud. „De-a lungul timpului, zona Kumgang a atras peste 2 milioane de turiști în zonă”, spune un reprezentat al companiei Hyundai Asan. Totodată, fiind aproape de graniță, stațiunea montană a fost aleasă ca punct de întâlnire între famiiile din Nord și Sud despărțite de război.

Tragedia care a închis hotelul

În 2008, un soldat nord-coreean a împușcat și ucis o femeie de 53 de ani din Coreea de Sud care încălcase limitele zonei turistice și se afla într-o zonă militară. Drept urmare, compania Hyundai Asan a suspendat excursiile și hotelul a fost închis.

Nu se știe dacă hotelul a mai funcționat de atunci până astăzi. Pe Google Maps, clădirea încă poate fi văzută ancorată în zona Kumgang.

În 2019, Kim Jong-Un a vizitat zona turistică și a criticat starea multor facilități, inclusiv a hotelului Haegumgang, ordonând demolarea unor clădiri și reamenajarea zonei. Începerea pandemiei a întârziat planurile și nu se știe când vor fi reluate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Planul de pace al lui Trump: oportunitate sau pericol pentru Moldova? Ce spun experții

Una dintre principalele teme ale presei internaționale din ultimele zile este noul plan de pace propus de Donald Trump pentru Ucraina, pe care speră să îl semneze până la sfârșitul lunii noiembrie. Totuși, procesul s-a blocat încă de la început – în etapa discuțiilor cu Kievul, care a a vorbit din nou despre „linii roșii”: teritoriile, aderarea la NATO și efectivele armatei. Planul a suferit modificări importante, iar negocierile cu partea ucraineană continuă. Deocamdată, este neclar cum se va încheia această „rundă a păcii” inițiată de Trump. Cert este însă că orice decizie privind Ucraina va avea un impact imediat asupra Republicii Moldova și asupra întregii regiuni. NewsMaker a analizat, împreună cu experții, ce anume ar putea urma.

Ce prevede planul de pace?

Pe 20 noiembrie, Statele Unite au prezentat un plan de pace pentru Ucraina, structurat în 28 de puncte. Documentul prevede, printre altele, că Ucraina trebuie să își retragă trupele din Donbas, să reducă armata la 600 de mii de militari și să renunțe la aderarea la NATO. În schimb, Kievul ar urma să primească „garanții de securitate fiabile”. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că Washingtonul a transmis Moscovei proiectul acestui plan, însă discuții propriu-zise nu au avut loc din cauza faptului că Ucraina nu l-a aprobat. Totuși, Putin nu a exclus posibilitatea ca documentul american să poată servi drept bază pentru o eventuală soluționare a conflictului.

Pe 23 noiembrie au avut loc negocieri ale părții americane și ucrainene, în urma cărora în plan au fost introduse modificări esențiale, reducându-l la 19 puncte. În aceeași zi, partenerii europeni ai Ucrainei au prezentat propriul lor plan de pace. Tot atunci, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a intervenit cu un mesaj către popor, în care a vorbit despre alegerea dificilă în fața căreia se află Ucraina.

În administrația Trump, „planul de pace” este prezentat drept „o listă de idei” care ar putea sta la baza unui acord final. Urmează un lung șir de întâlniri și negocieri, într-un ritm atât de accelerat încât, până la publicarea acestui material, pot apărea deja noi elemente.

Un lucru este însă cert: orice decizie referitoare la Ucraina va avea efecte directe asupra Moldovei. Acest fapt a fost confirmat și de președintele României, Nicușor Dan, care, după summitul extraordinar al liderilor UE privind Ucraina din 24 noiembrie, a declarat că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea Moldovei și a întregii regiuni, iar actualele negocieri de pace trebuie să țină cont de acest lucru.

Scenariul 1: părțile vor ajunge la un acord de pace

Pacea va aduce ușurare

Expertul în politică externă Mihai Isac consideră că instaurarea păcii în Ucraina va îmbunătăți situația în Moldova în multe sfere. În primul rând, va dispărea riscul avansării militare a Rusiei în regiunea Odesa a Ucrainei. „Moldova va trece de la logica «statului la marginea războiului» la logica «statului la marginea armistițiului», iar aceasta reduce amenințările de securitate, dar nu anulează riscurile politice”, a menționat expertul.

Din punct de vedere economic, pacea, stabilizarea frontului și încetarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene vor reduce presiunea asupra piețelor energetice și vor permite Moldovei să treacă de la „managementul anticriză” la „planificarea economică și energetică pe termen mediu”. Iar întoarcerea acasă a refugiaților ucraineni va reduce sarcina asupra școlilor, spitalelor și bugetelor locale ale Moldovei.

Moldova nu este pregătită pentru pace

Între timp, politologul Ian Lisnevschi consideră că pacea în Ucraina va aduce și unele dificultăți: „Orice schimbări în geopolitică, pozitive sau negative — sunt un șoc pentru țări”. În această logică, instaurarea păcii în Ucraina ar fi pentru Moldova un șoc comparabil cu momentul izbucnirii războiului. Lanțurile logistice se vor reconfigura din nou, migrația din Ucraina ar putea rămâne ridicată, iar riscul contrabandei de arme va crește. Așa s-a întâmplat după toate conflictele armate, iar acest lucru este aproape inevitabil, este convins expertul. „Pe lângă asta, nu poate fi exclus factorul psihologic. Vorbesc despre oamenii care timp de patru ani au fost în stare de război, în special despre soldații care deja au avut de suferit pe front psihologic, moral și financiar. Problemele vor fi aceleași ca și după Primul și cel de-Al Doilea Război Mondial, războiul din Afganistan și altele. Dacă nu va exista un anumit program social, psihologic și economic de integrare a acestor soldați în viața pașnică, consecințele negative le va resimți nu doar Ucraina, ci și țările învecinate cu ea (inclusiv Moldova), unde acești oameni vor dori să emigreze”, a explicat Lisnevschi.

În același timp, potrivit lui, „șocurile” din schimbările geopolitice pot fi transformate în beneficii. De exemplu, Moldova ar putea deveni un hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei. „Dar pentru aceasta este nevoie de un plan clar, pregătit din timp. Însă autoritățile Moldovei nu au un astfel de plan și Moldova deja a ratat posibilitatea de a crea un hub”, a spus Lisnevschi.

Rusia își va consolida influența în Moldova

Politologul Anatoli Dirun, la rândul său, consideră că războiul din Ucraina, început în 2022, „a redesenat câmpul politic al Moldovei”: „Președintei Maia Sandu i-a reușit să își dezvăluie calitățile de lider, puterea a obținut posibilitatea de a acționa în regim de stare de urgență: să închidă posturi TV, Centrul Rus și să redirecționeze fluxurile energetice, iar opoziția a demonstrat incapacitatea de a găsi argumente pentru a arăta că chiar și în condițiile războiului este necesar să te consolidezi în jurul altor sarcini”. Expertul a precizat, de asemenea, că războiul a devenit un argument la care autoritățile apelează constant, iar atunci când acest argument va dispărea, câmpul politic va începe din nou să se reorganizeze.

În plus, Dirun consideră că instaurarea păcii în Ucraina poate consolida influența Rusiei în Moldova. Iar analistul politic Dionis Cenușă este convins că, după încheierea războiului, Chișinăul va trebui să își revizuiască relațiile cu Moscova. „Schimbările situației de securitate în Ucraina și în relațiile cu Rusia vor cere Moldovei să revadă documentele strategice adoptate în ultimii ani legate de amenințări. Acest lucru va avea o importanță decisivă dacă Moldova vrea să meargă înainte și să nu se agațe de o mentalitate politico-militară și militară învechită. Reconstrucția Ucrainei, care poate stimula creșterea economică, va avea un impact nu mai puțin semnificativ asupra Moldovei. În sfârșit, încetarea războiului va cere o anumită normalizare a relațiilor cu Rusia, mai ales dacă UE și statele sale membre vor urma această direcție”, a explicat expertul.

Între timp, Mihai Isac consideră că rolul ulterior al Rusiei în Moldova va depinde de condițiile în care va fi încheiată pacea. „Dacă planul final va arăta ca o confirmare a pozițiilor ruse (concesii teritoriale, limitarea suveranității militare a Ucrainei), partidele proruse de la Chișinău vor declara că „Occidentul oricum a cedat Moscovei” și vor încerca să readucă Moldova în zona incertitudinii geopolitice. Rusia, la rândul său, dacă va fi percepută drept „învingătoare în război”, va fi înclinată să își restabilească expansiunea politică în regiune. Dacă va prevala varianta proucraineneană a planului (suveranitate, garanții solide de securitate, menținerea cursului euroatlantic) atunci linia integrării europene a Moldovei se va consolida doar”, consideră Isac.

Scenariul 2: nu va fi posibil să se ajungă la un acord de pace

Cel mai rău scenariu pentru Moldova?

Continuarea războiului în Ucraina pare un scenariu mai sumbru pentru Moldova. „Dacă actualele negocieri vor eșua, Moldova pentru mult timp va rămâne în starea de «uzură strategică»”, consideră Isac. Potrivit lui, războiul fără perspectivă de pace va intensifica criza: „inflație ridicată, incertitudine pe piața energetică și lipsa predictibilității sperie investitorii, în timp ce guvernul este nevoit să direcționeze resurse către compensații și sprijin social, în loc să investească în dezvoltare”.

În plus, conflictul prelungit alimentează tendința radicalizării. „Tabăra proeuropeană va cere accelerarea integrării în UE și cooperarea maximă cu NATO (fără a încălca formal neutralitatea), afirmând că doar ancorarea occidentală oferă protecție. Pe de altă parte, partidele și liderii proruși vor folosi oboseala societății de la șirul de crize — pandemie, energie, război — și vor promova narațiunile: «pace cu orice preț» și «revenirea la normalitate prin Rusia»”, a menționat Isac.

Pe lângă problemele politice și economice interne, războiul continuu va intensifica și riscurile de securitate ale Moldovei. Dionis Cenușă consideră că înfrângerea Ucrainei pe câmpul de luptă îi va oferi Rusiei posibilitatea să cucerească noi teritorii, până la Odesa, ceea ce va duce la  Mnoi amenințări de securitate pentru Moldova. În interesul Moldovei este ca războiul să se încheie în condițiile Ucrainei și „cu Ucraina la masa negocierilor, nu sub forma unui «meniu»”, este convins expertul.

Dar ce se întâmplă cu regiunea transnistreană?

Ținând cont că acordul de pace poate deveni bază pentru o nouă arhitectură de securitate în regiune, el, fără îndoială, va avea impact și asupra reglementării diferendului transnistrean. Potrivit lui Mihai Isac, aceasta va trece la un nou nivel în cazul instaurării păcii. „Fără război în Ucraina și cu un control mai strict asupra frontierei ucrainene, capacitatea Tiraspolului de a funcționa autonom față de Chișinău se va reduce considerabil. Reacția Rusiei va depinde direct de cât de «confortabilă» pentru Kremlin se va dovedi pacea”, consideră expertul.

Anatoli Dirun, dimpotrivă, presupune că în cazul încheierii războiului, cu condiția ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie treptat ridicate (iar acest lucru este prevăzut de planul american), livrarea gratuită de gaze rusești în regiunea transnistreană se va simplifica. „Aceasta îi va permite Tiraspolului, într-un anumit sens, să răsufle ușurat”, a menționat expertul.

Dacă însă nu se va reuși atingerea păcii, regiunea transnistreană va rămâne un instrument eficient de presiune asupra Chișinăului, consideră Isac.

Ce urmează?

Negocierile pentru pace vor continua în diverse formate. Totodată, indiferent de rezultatul lor, este clar că arhitectura securității europene se transformă deja. În acest nou context, Republica Moldova trebuie să își revendice locul: „Cooperarea strânsă cu UE, România și Ucraina pe această dimensiune este esențială: dacă Moldova se va alătura prea târziu discuțiilor privind securitatea, va fi nevoită să se mulțumească cu decizii luate de alții și nu este deloc sigur că acestea vor fi în avantajul nostru”.

Anatoli Dirun aderă la o altă opinie. „Istoria lumii este scrisă de războaie. Există țări care își scriu singure istoria. Există țări pentru care istoria este scrisă de alții. Putem discuta despre asta, putem fi de acord sau nu, dar aceasta este istoria politică milenară a omenirii”, a menționat expertul. Potrivit lui, pentru Moldova, acum provocarea mult mai mare nu este războiul care continuă în Ucraina, ci următorul ciclu electoral: „Partidul de guvernare este dezechilibrat, președinta Sandu nu va mai putea candida, opoziția este fragmentată și slăbită”.

Ian Lisnevschi, pe de altă parte, nu crede în posibilitatea unei încheieri apropiate a războiului din Ucraina, întrucât, susține el, în acest moment pacea nu este avantajoasă pentru nimeni. „Economia Rusiei este pusă pe șine militare. SUA vând arme Europei. În geopolitică nu există dragoste, există doar profit”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: