Maia Sandu/APCE

Principalul suspect racolat de serviciile rusești pentru asasinate în Ucraina, grațiat de Maia Sandu în 2022? Detalii noi

Principalul suspect în organizarea asasinatelor în Ucraina ar fi Șepeli Nicolae Andrei – grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Informația a fost confirmată de „surse din cadrul Președinției” pentru Ziarul de Gardă. Contactați, reprezentanții instituției prezidențiale nu au răspuns, deocamdată, solicitării NM.

Pentru ce a fost condamnat Nicolae Șepeli și cum a ajuns să fie grațiat?

Șepeli a fost condamnat în 2017 la închisoare în Rusia, pentru tentativă de producere și distribuire ilegală de substanțe narcotice în proporții deosebit de mari. În 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis transferul acestuia pentru executarea pedepsei în Republica Moldova, stabilind pedeapsa de 11 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Acesta a fost grațiat, cu aplicarea perioadei de probațiune prin Decretul nr. 418-IX din 11 aprilie 2022, semnat de președinta Maia Sandu.

Pe 19 februarie, curent, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul prin care l-a grațiat, în 2022, pe Șepeli. Instituția prezidențială a precizat că decizia de revocare a fost luată după apariția unor informații noi potrivit cărora persoana grațiată ar avea tangențe cu o grupare criminală și ar acționa în cadrul acesteia, fapt ce „contravin premiselor care au stat la baza acordării grațierii”.

Anticorupție.md a scris, în aceeași seară, că Șepeli ar avea legături cu schema de asasinare a unor funcționari de rang înalt din Ucraina, destructurată joi de oamenii legii.

De menționat, graţierea se acordă în temeiul cererilor depuse de condamnaţi, de rudele apropiate ale acestora, de deputaţi în Parlament, de autorităţile administraţiei publice locale, de asociaţii obşteşti, de avocaţii care au participat la examinarea cauzelor în care s-au pronunţat sentinţe de condamnare la detenţiune pe viaţă şi a cauzelor privind minorii. Mai pot depune cereri administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în care au lucrat anterior persoanele condamnate. 

Cine a făcut parte din Comisia de grațiere, în 2022?

Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vicepreședintă a comisiei a fost numită, prin decret prezidențial, Ana Racu, membru al Comitetului ONU împotriva torturii. Din comisiei au mai făcut parte, la acea vreme, și actuala vicepreședintă a Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman și actualul avocat al poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

106

Ion Guzun a răspuns public acuzațiilor și a scris, pe pagina sa de socializare, că s-a „abținut de la examinarea cererii de grațiere” a lui Nicolae Șepeli. Acesta a confirmat același lucru și în postarea de pe Facebook a directoarei Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, în care a distribuit știrea anticorupție.md privind anularea decretului semnat în 2022 de Maia Sandu.

Facebook/Ion Guzun
Facebook/Cornelia Cozonac

Contactat telefonic, Ion Guzun nu a răspuns apelului redacției NewsMaker. Întrebat într-un mesaj text câți membri ai Comisiei pe care a condus-o în 2022 și-au dat votul pentru grațierea lui Șepeli și cum a fost argumentată cererea de atunci, înaintată șefei statului, Ion Guzun ne-a îndemnat să adresăm „toate întrebările la comisia de grațiere din cadrul Președinției”.

NewsMaker a solicitat un comentariu și detalii de la Președinție, însă, până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns. NM va publica răspunsul instituției prezidențiale, imediat ce acesta va fi recepționat.

***

Amintim, 11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în cadrul investigației schemei de asasinare a unor persoane publice din Ucraina, la indicația Rusiei. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova confirmă că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean în vârstă de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Odată eliberat din închisoare, acesta ar fi menținut contactul cu coordonatori ai serviciilor speciale din Rusia, prin intermediul aplicației mobile Telegram.

Potrivit oamenilor legii, „țintele” asasinatelor pregătite și coordonate de la Chișinău, la indicația Rusiei, ar fi un jurnalist cunoscut, inclus în Rusia pe lista „extremiștilor” și anunțat în urmărire. TV8 scrie pe surse că ar fi vorba despre Dmitri Gordon.

Ar fi fost planificată lichidarea, inclusiv, a unuia dintre conducătorii unei întreprinderi strategice de stat, militarilor activi ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, inclusiv luptători ai Legiunii Străine din cadrul Direcției Principale de Informații a Ucrainei.

Pentru un omor, aceștia urmau să fie remunerați cu până la 100 de mii de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Educația în domeniul drepturilor omului contribuie la combaterea dezinformării și apărarea dreptului la libera exprimare

Proiectul comun al Ambasadei Drepturilor Omului (Chișinău) și al Societății Baltice pentru Drepturile Omului (Riga) „Educația în domeniul drepturilor omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și apărarea libertății de exprimare” își propune să îmbunătățească nivelul educației în domeniul drepturilor omului și să promoveze libertatea de exprimare în Moldova prin extinderea Ghidului privind drepturile omului, efectuarea unei analize juridice a legislației naționale și evaluarea nevoilor mass-media.

Proiectul prevede realizarea unui studiu privind analiza juridică și identificarea instrumentelor juridice pentru combaterea dezinformării și apărarea dreptului la libera exprimare în Republica Moldova. Studiul va fi realizat utilizând următoarele etape și instrumente cheie: 1) Dezvoltarea unei abordări metodologice pentru analiza informațiilor disponibile; 2) Analiza legislației și jurisprudenței naționale, a standardelor internaționale și europene privind libertatea de exprimare și dezinformarea; 3) Pregătirea unui raport intern privind legislația și jurisprudența relevantă, standardele internaționale și europene, pentru a fundamenta domeniile ulterioare de cercetare; 4) Dezvoltarea unei abordări metodologice și a unor instrumente (chestionare) pentru realizarea de interviuri și întâlniri de grup; 5) Realizarea a cel puțin 5 interviuri cu experți în domeniul libertății de exprimare; și 6) Analiza datelor colectate și pregătirea unui raport final cu recomandări pentru factorii de decizie politică în contextul integrării în UE.

Analiza este realizată utilizând metodologii doctrinare și comparative de cercetare juridică. Accentul principal se pune pe interacțiunea dintre garanțiile libertății de exprimare și măsurile de reglementare pentru combaterea dezinformării. Analiza juridică efectuată va identifica: 1) Standardele juridice internaționale și europene privind libertatea de exprimare și dezinformarea; 2) Standardele juridice și practica de aplicare a legii din Republica Moldova privind libertatea de exprimare și dezinformarea; 3) Domeniile de conformitate, lacunele și inconsecvențele cu legea. În special, analiza juridică va fi ghidată de următoarele principii: 1) Legalitatea, legitimitatea, necesitatea și proporționalitatea restricțiilor privind libertatea de exprimare; 2) Compatibilitatea măsurilor naționale cu standardele internaționale și europene; și 3) Garanții împotriva abuzurilor, depășirii competențelor și efectelor de descurajare.

Pentru componenta de evaluare a nevoilor mass-media, experții efectuează o analiză a cunoștințelor în domeniul drepturilor omului (percepția, cunoștințele, înțelegerea, abilitățile în domeniul drepturilor omului) angajaților din sectorul mass media din Moldova printr-un sondaj. Scopul studiului este de a oferi o bază pentru dezvoltarea unui program de consolidare a capacităților în domeniul drepturilor omului (inclusiv traininguri, seminarii etc.) pentru profesioniștii din mass-media din Republica Moldova. Cadrul analitic pentru acest studiu se bazează pe documente normative europene (Consiliul Europei, OSCE, UE) și pe o abordare bazată pe drepturile omului (ABDO), care se bazează pe standardele internaționale (ONU) și regionale europene în domeniul drepturilor omului.

Studiul este realizat utilizând următoarele instrumente și surse de informații: 1) Analiza actelor normative, politicilor și documentelor profesionale din mass-media (coduri de etică etc.) legate de drepturile omului și munca în mass-media; 2) Un sondaj structurat în rândul lucrătorilor din mass-media, bazat pe un chestionar privind starea actuală, problemele cheie și autoevaluarea respectării drepturilor omului în mass-media din Republica Moldova (chestionarul este format din două părți: prima parte conține întrebări care necesită autoevaluare subiectivă sau opinii din partea lucrătorilor din mass-media, iar a doua parte conține un test pentru o evaluare obiectivă a cunoștințelor și competențelor lucrătorilor din mass-media în domeniul drepturilor omului); și 3) Alte surse de informații disponibile, inclusiv întâlniri și alte interacțiuni cu lucrătorii din mass-media.

În ceea ce privește componenta de educație privind drepturile omului, elaborarea Ghidului privind drepturile omului pentru Moldova continuă și în cadrul acestui proiect. Experții proiectului au dezvoltat deja două teme noi, care sunt disponibile pe platforma online a Ghidului în limbile română, rusă și engleză.

Citiți pe platformă temele „Libertatea de exprimare și mass media” și „Infracțiuni motivate de ură și discursul de ură”.

––––––-

Proiectul „Educația în domeniul drepturilor omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și apărarea libertății de exprimare” este implementat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy), în parteneriat cu asociația obștească Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (Baltic Human Rights Society), cu sprijinul financiar al Fondului Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: