Maia Sandu/APCE

Principalul suspect racolat de serviciile rusești pentru asasinate în Ucraina, grațiat de Maia Sandu în 2022? Detalii noi

Principalul suspect în organizarea asasinatelor în Ucraina ar fi Șepeli Nicolae Andrei – grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Informația a fost confirmată de „surse din cadrul Președinției” pentru Ziarul de Gardă. Contactați, reprezentanții instituției prezidențiale nu au răspuns, deocamdată, solicitării NM.

Pentru ce a fost condamnat Nicolae Șepeli și cum a ajuns să fie grațiat?

Șepeli a fost condamnat în 2017 la închisoare în Rusia, pentru tentativă de producere și distribuire ilegală de substanțe narcotice în proporții deosebit de mari. În 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis transferul acestuia pentru executarea pedepsei în Republica Moldova, stabilind pedeapsa de 11 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Acesta a fost grațiat, cu aplicarea perioadei de probațiune prin Decretul nr. 418-IX din 11 aprilie 2022, semnat de președinta Maia Sandu.

Pe 19 februarie, curent, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul prin care l-a grațiat, în 2022, pe Șepeli. Instituția prezidențială a precizat că decizia de revocare a fost luată după apariția unor informații noi potrivit cărora persoana grațiată ar avea tangențe cu o grupare criminală și ar acționa în cadrul acesteia, fapt ce „contravin premiselor care au stat la baza acordării grațierii”.

Anticorupție.md a scris, în aceeași seară, că Șepeli ar avea legături cu schema de asasinare a unor funcționari de rang înalt din Ucraina, destructurată joi de oamenii legii.

De menționat, graţierea se acordă în temeiul cererilor depuse de condamnaţi, de rudele apropiate ale acestora, de deputaţi în Parlament, de autorităţile administraţiei publice locale, de asociaţii obşteşti, de avocaţii care au participat la examinarea cauzelor în care s-au pronunţat sentinţe de condamnare la detenţiune pe viaţă şi a cauzelor privind minorii. Mai pot depune cereri administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în care au lucrat anterior persoanele condamnate. 

Cine a făcut parte din Comisia de grațiere, în 2022?

Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vicepreședintă a comisiei a fost numită, prin decret prezidențial, Ana Racu, membru al Comitetului ONU împotriva torturii. Din comisiei au mai făcut parte, la acea vreme, și actuala vicepreședintă a Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman și actualul avocat al poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

106

Ion Guzun a răspuns public acuzațiilor și a scris, pe pagina sa de socializare, că s-a „abținut de la examinarea cererii de grațiere” a lui Nicolae Șepeli. Acesta a confirmat același lucru și în postarea de pe Facebook a directoarei Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, în care a distribuit știrea anticorupție.md privind anularea decretului semnat în 2022 de Maia Sandu.

Facebook/Ion Guzun
Facebook/Cornelia Cozonac

Contactat telefonic, Ion Guzun nu a răspuns apelului redacției NewsMaker. Întrebat într-un mesaj text câți membri ai Comisiei pe care a condus-o în 2022 și-au dat votul pentru grațierea lui Șepeli și cum a fost argumentată cererea de atunci, înaintată șefei statului, Ion Guzun ne-a îndemnat să adresăm „toate întrebările la comisia de grațiere din cadrul Președinției”.

NewsMaker a solicitat un comentariu și detalii de la Președinție, însă, până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns. NM va publica răspunsul instituției prezidențiale, imediat ce acesta va fi recepționat.

***

Amintim, 11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în cadrul investigației schemei de asasinare a unor persoane publice din Ucraina, la indicația Rusiei. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova confirmă că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean în vârstă de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Odată eliberat din închisoare, acesta ar fi menținut contactul cu coordonatori ai serviciilor speciale din Rusia, prin intermediul aplicației mobile Telegram.

Potrivit oamenilor legii, „țintele” asasinatelor pregătite și coordonate de la Chișinău, la indicația Rusiei, ar fi un jurnalist cunoscut, inclus în Rusia pe lista „extremiștilor” și anunțat în urmărire. TV8 scrie pe surse că ar fi vorba despre Dmitri Gordon.

Ar fi fost planificată lichidarea, inclusiv, a unuia dintre conducătorii unei întreprinderi strategice de stat, militarilor activi ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, inclusiv luptători ai Legiunii Străine din cadrul Direcției Principale de Informații a Ucrainei.

Pentru un omor, aceștia urmau să fie remunerați cu până la 100 de mii de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: