Maia Sandu/APCE

Principalul suspect racolat de serviciile rusești pentru asasinate în Ucraina, grațiat de Maia Sandu în 2022? Detalii noi

Principalul suspect în organizarea asasinatelor în Ucraina ar fi Șepeli Nicolae Andrei – grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Informația a fost confirmată de „surse din cadrul Președinției” pentru Ziarul de Gardă. Contactați, reprezentanții instituției prezidențiale nu au răspuns, deocamdată, solicitării NM.

Pentru ce a fost condamnat Nicolae Șepeli și cum a ajuns să fie grațiat?

Șepeli a fost condamnat în 2017 la închisoare în Rusia, pentru tentativă de producere și distribuire ilegală de substanțe narcotice în proporții deosebit de mari. În 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis transferul acestuia pentru executarea pedepsei în Republica Moldova, stabilind pedeapsa de 11 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Acesta a fost grațiat, cu aplicarea perioadei de probațiune prin Decretul nr. 418-IX din 11 aprilie 2022, semnat de președinta Maia Sandu.

Pe 19 februarie, curent, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul prin care l-a grațiat, în 2022, pe Șepeli. Instituția prezidențială a precizat că decizia de revocare a fost luată după apariția unor informații noi potrivit cărora persoana grațiată ar avea tangențe cu o grupare criminală și ar acționa în cadrul acesteia, fapt ce „contravin premiselor care au stat la baza acordării grațierii”.

Anticorupție.md a scris, în aceeași seară, că Șepeli ar avea legături cu schema de asasinare a unor funcționari de rang înalt din Ucraina, destructurată joi de oamenii legii.

De menționat, graţierea se acordă în temeiul cererilor depuse de condamnaţi, de rudele apropiate ale acestora, de deputaţi în Parlament, de autorităţile administraţiei publice locale, de asociaţii obşteşti, de avocaţii care au participat la examinarea cauzelor în care s-au pronunţat sentinţe de condamnare la detenţiune pe viaţă şi a cauzelor privind minorii. Mai pot depune cereri administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în care au lucrat anterior persoanele condamnate. 

Cine a făcut parte din Comisia de grațiere, în 2022?

Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vicepreședintă a comisiei a fost numită, prin decret prezidențial, Ana Racu, membru al Comitetului ONU împotriva torturii. Din comisiei au mai făcut parte, la acea vreme, și actuala vicepreședintă a Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman și actualul avocat al poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

106

Ion Guzun a răspuns public acuzațiilor și a scris, pe pagina sa de socializare, că s-a „abținut de la examinarea cererii de grațiere” a lui Nicolae Șepeli. Acesta a confirmat același lucru și în postarea de pe Facebook a directoarei Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, în care a distribuit știrea anticorupție.md privind anularea decretului semnat în 2022 de Maia Sandu.

Facebook/Ion Guzun
Facebook/Cornelia Cozonac

Contactat telefonic, Ion Guzun nu a răspuns apelului redacției NewsMaker. Întrebat într-un mesaj text câți membri ai Comisiei pe care a condus-o în 2022 și-au dat votul pentru grațierea lui Șepeli și cum a fost argumentată cererea de atunci, înaintată șefei statului, Ion Guzun ne-a îndemnat să adresăm „toate întrebările la comisia de grațiere din cadrul Președinției”.

NewsMaker a solicitat un comentariu și detalii de la Președinție, însă, până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns. NM va publica răspunsul instituției prezidențiale, imediat ce acesta va fi recepționat.

***

Amintim, 11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în cadrul investigației schemei de asasinare a unor persoane publice din Ucraina, la indicația Rusiei. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova confirmă că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean în vârstă de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Odată eliberat din închisoare, acesta ar fi menținut contactul cu coordonatori ai serviciilor speciale din Rusia, prin intermediul aplicației mobile Telegram.

Potrivit oamenilor legii, „țintele” asasinatelor pregătite și coordonate de la Chișinău, la indicația Rusiei, ar fi un jurnalist cunoscut, inclus în Rusia pe lista „extremiștilor” și anunțat în urmărire. TV8 scrie pe surse că ar fi vorba despre Dmitri Gordon.

Ar fi fost planificată lichidarea, inclusiv, a unuia dintre conducătorii unei întreprinderi strategice de stat, militarilor activi ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, inclusiv luptători ai Legiunii Străine din cadrul Direcției Principale de Informații a Ucrainei.

Pentru un omor, aceștia urmau să fie remunerați cu până la 100 de mii de dolari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

FMI prognozează o încetinire a creșterii economice a Republicii Moldova în 2026 și o inflație anuală de peste 8%

Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează că inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8% în 2026, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. După consultările desfășurate în perioada 7–20 mai, conducătoarea misiunii FMI, Alina Iancu, a anunțat că instituția și autoritățile de la Chișinău au ajuns la un acord privind un nou program de 36 de luni.

„Cu satisfacție anunț că autoritățile Moldovei și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de personal privind politicile și reformele din cadrul unei noi programe de 36 de luni, susținute prin Instrumentul de coordonare a politicilor. Programul anterior, sprijinit de FMI, a contribuit la menținerea stabilității în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al crizelor energetice repetate”, a declarat aceasta.

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să reducă deficitul bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, asigurând în același timp spațiu bugetar pentru investiții capitale, reforma salarizării și cheltuieli sociale. Această țintă va fi atinsă prin reforme ample de consolidare a sistemului fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea impozitului pe venit și îmbunătățirea administrării fiscale.”

În cadrul acestor consultări, FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%.

Totuși, un nou șoc energetic, generat de tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează economia și amplifică presiunile inflaționiste în 2026. FMI estimează că ritmul de creștere economică va încetini până la 1,5%, pe fondul costurilor mai mari la energie și al cererii externe mai slabe.

Instituția prognozează că rata medie a inflației va ajunge în 2026 la 8,1%, iar deficitul de cont curent va urca până la 22,1% din PIB.

FMI avertizează că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân incerte și depind de evoluțiile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, precum și de volatilitatea piețelor energetice și condițiile financiare globale.

„Dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă. Aceste șocuri ar putea slăbi și mai mult creșterea economică și ar putea adânci dezechilibrele externe”, potrivit comunicatului instituției.

Guvernul își asumă angajamentul să reducă deficitul la 3,5 la sută din PIB până în 2029, asigurând totodată spațiu bugetar adecvat pentru finanțarea investițiilor capitale, a reformei salariale și a cheltuielilor sociale. Potrivit FMI, obiectivul poate fi atins prin reforme menite să consolideze sistemul fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a venitului și îmbunătățirea administrării veniturilor.

„Reformele legate de managementul finanțelor publice se vor concentra pe consolidarea planificării bugetare pe termen mediu, îmbunătățirea gestionării lichidităților și a datoriei, managementului investițiilor publice și pe ancorarea politicii bugetar-fiscale în baza unui set robust de reguli. Programul PCI prevede, de asemenea, o mai bună evaluare a riscurilor bugetar-fiscale generate de întreprinderile de stat”, a mai transmis instituția.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze inflația și să utilizeze instrumentele necesare pentru menținerea stabilității prețurilor, în timp ce programul convenit cu FMI vizează consolidarea stabilității macroeconomice și susținerea parcursului european al țării.

***

Prețurile în Republica Moldova au continuat să crească, inflația anuală ajungând la 6,8% în aprilie 2026, pe fondul scumpirii carburanților și al presiunilor din lanțul de aprovizionare, arată datele Biroului Național de Statistică. Potrivit expertului economic Marin Gospodarenco, scumpirea semnificativă a carburanților a avut efecte în lanț asupra întregii economii, iar vârful inflației urmează să fie atins în perioada verii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: