Наталья Титова

Problema salariilor angajaților „Căii Ferate a Moldovei”, în vizorul deputaților. Aceștia cer soluționarea imediată

Situația creată la Întreprinderea de Stat ”Calea Ferată a Moldovei” a fost analizată pe 28 ianuarie de către Comisia economie, buget și finanțe.

Potrivit datelor, la situația de la finele anului 2020, datoria creditoare a Î.S. ”Calea Ferată a Moldovei” constituia 459,4 milioane de lei, iar restanțele salariale – 35,5 milioane de lei.

Membrii Comisiei economie, buget și finanțe au insistat asupra prezentării unui plan concret de acțiuni, formulat de către ministerul Economiei și Infrastructurii, APP în calitate de fondator și administrația Î.S. ”Calea Ferată a Moldovei”. Acesta trebuie să conțină  soluții viabile și reale pentru a îmbunătăți situația la ”CFM”, în primul rând – rezolvarea imediată a problemei salariilor angajaților.

Menționăm că Î.S. „Calea Ferată a Moldovei” are circa 6800 de angajați.

Amintim că angajații ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu-și primesc salariile de mai bine de trei luni. În unele raioane, lucrătorii căilor ferate au ieșit la protest, dar așa și nu și-au primit banii. Datoriile CFM față de angajați depășesc suma de 60 milioane de lei. Conducerea companiei atribuie acest lucru faptului că, din cauza pandemiei de coronavirus, volumul traficului de pasageri și mărfuri a scăzut.

Mai mult, 258 de persoane vor fi concediate la întreprinderea Calea Ferată din Moldova până la 1 martie. Majoritatea sunt mașiniști ai trenurilor de călători. Informația a fost confirmată pentru NM de directorul adjunct al companiei feroviare Miron Găgăuz.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Șefa Institutului Național al Justiției, reacție după ce Țîrdea a cerut confirmări sau infirmări că nu vine la serviciu: lucrez până la 16 ore pe zi

Șefa Institutului Național al Justiției din Moldova, Ramona Strugariu, fostă eurodeputată din România, susține că dedică între 10 şi 16 ore pe zi funcției sale. Ea a menționat că lucrează inclusiv în weekenduri și în concedii. Strugariu a spus că a activat și de la distanță, însă doar 11 zile cumulat. Precizările au fost făcute după ce deputatul socialist Bogdat Țîrdea a solicitat audierea ministrului Justiției în Parlament pentru a confirma sau infirma informațiile potrivit cărora Strungariu „nu vine practic la serviciu și activează de la distanță”.

Ce a declarat Țîrdea

Pe 2 iulie, în debutul ședinței Parlamentului, deputatul socialist Bogdat Țîrdea a solicitat prezența ministrului Justiției pentru a confirma sau infirma, potrivit parlamentarul, informațiile din presă potrivit cărora Ramona Strugariu „nu vine practic la serviciu și activează de la distanță”. „Funcția ei, de facto, o exercită Olimpia Gribincea, care crează impedimente pentru doamna Strugariu. Olimpia Gribincea este soția lui Vladislav Gribincea, judecător la Curtea Supremă de Justiție”, a comunicat Țîrdea.

„Dumneavoastră ce cereți: divorțul sau audierea? Ca să înțeleg”, a reacționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Supusă votului, inițiativa de a-l audia pe ministrul Justiției în acest caz nu a întrunit numărul necesar.

Reacție

În replică, Ramona Strugariu a calificat afirmațiile deputatului drept „nedocumentate”. „Am, în acelaşi timp, toată dorința de a comunica cât timp îmi petrec în Institutul Național al Justiției şi pentru Institutul Național al Justiției. Între 10 şi 16 ore pe zi, de cele mai multe ori. Şi în pauza de prânz. Şi după orele de program. Şi în weekenduri. Şi în deplasări. Şi în concedii. (…) Sigur, aleg să fac asta, pentru că mă motivează şi cred profund în ceea ce fac. Nu mă obligă nimeni să dedic acest timp”, a menționat Strugariu pe o rețea de socializare.

În același timp, ea a spus că „există un Cod al muncii, un contract colectiv de muncă şi reguli care guvernează programul de lucru şi care permit inclusiv munca la distanță”. „Eu, personal, am avut parte de acest regim de muncă 11 zile (cumulat, de toate, într-un an şi jumătate de activitate (aproximativ 330 de zile lucrătoare). Pentru aceste zile (la fel ca şi pentru toate celelalte) activitatea mea se poate vedea pe ORE la care a fost expediată corespondență, documente, la care am lucrat la diferite rapoarte sau umăr la umăr cu echipa”, a comunicat Strugariu.

În ceea ce privește relația sa cu Olimpia Gribincea, președintă a Consiliului Institutului Național al Justiției, Strugariu a vorbit despre „o colaborare excelentă”. „Nu am avut vreodată vreun impediment, dimpotrivă. Mă bucur că facem echipă, cu toți membrii Consiliului şi personalul INJ, pentru rezultate care se văd”, a adăugat ea.

„Mă întristează, în egală măsură, că sunt oameni care probabil consideră că nu poate exista devotament pentru Republica Moldova şi pentru o cauză dreaptă, care presupune multă muncă, şi că nu avem altă treabă decât să găsim căi pentru a sta departe. Eu am venit de departe. Şi nu e uşor. Dar aduce multe satisfacții morale munca asta, şi merită tot efortul. În altă ordine de idei, în instituțiile europene şi pe piața muncii din Europa este chiar încurajată munca la distanță. Are multiple beneficii. (…) Trăim în secolul 21 şi într-un spațiu european. Mergem accelerat către Uniunea Europeană. Aş fi putut beneficia mai mult de nişte drepturi garantate prin lege. Dar am ales să fiu prezentă şi aici”, a conchis Ramona Strugariu.

***

Ramona Victoria Strugariu, fostă eurodeputată din România, a fost numită director al Institutului Național al Justiției în februarie 2025, iar în aceeași lună a obținut cetățenia Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: