cdn.hswstatic.com

Procuratura a inițiat un dosar penal pentru delapidarea statului la importul energiei electrice în Moldova

Procuratura Generală a inițiat urmărirea penală pe faptul delapidării mijloacelor financiare ale statului „prin intermediul unor scheme criminale” în procesul de import a energiei electrice în Republica Moldova. Potrivit unui comunicat de presă publicat pe 13 septembrie, în urma acestora, statul a fost prejudiciat în proporții deosebit de mari.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că, la începutul anului 2008, factorii de decizie ai SA ,,Energocom”, întreprindere responsabilă de asigurarea Republicii Moldova cu energie electrică, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilii Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, precum și alte persoane, inclusiv din afara țării, ar fi implementat o schemă criminală prin intermediul căreia ar fi delapidat banii statului în valoare de 11 927 173 $, echivalentul a 123 957 916 lei.

Potrivit materialelor, schema implementată le-ar fi permis persoanelor implicate să delapideze banii statului prin metoda majorării neîntemeiate a prețului de achiziție a energiei electrice și însușirii diferenței de preț.

„Având în vederea complexitatea cazului, al cărui obiect juridic vizează securitatea energetică a statului, prin Ordonanța Procurorului General a fost dispusă efectuarea urmăririi penale de către un grup de procurori din cadrul Procuraturii Generale”, se arată în comunicat.

***

Pe 8 iunie, Procuratura Generală a confirmat că verifică legalitatea încheierii în anul 2008 a contractului de furnizare pentru Republica Moldova a energiei electrice din Ucraina. Verificările au demarat pe 5 mai 2021, după ce procurorul general Alexandr Stoianoglo a anulat ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale pe acest caz, emisă în anul 2017 de PCCOCS.

„Acțiunea survine ca urmare a apariției unor noi circumstanțe relevante, în prezent, Procuratura Generală fiind în proces de acumulare a probatoriului necesar în vederea dispunerii unei soluții legale pe caz. Precizăm că, soluția dispusă ieri de Judecatoria Chisinau, sediul Ciocana, a fost emisă în contextul respectivei ordonanțe a Procurorului General de reluare a procesului penal”, se arată în comunicat.

Actualmente, investigațiile se desfasoară ”in rem”, fără a-i fi atribuit cuiva vreun statut procesual pe acest caz, au precizat procurorii.

Pe 7 iunie, portalul Anticorupție a scris că fostul președinte Igor Dodon și fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, vor fi cercetați penal în dosarul privind intermediarii din schema frauduloasă la importul de energie electrică din 2008. Informația a fost confirmată pentru sursa mass-media de Sergiu Tofilat, unul dintre experții care au făcut demersurile necesare către procurori pentru a demara urmărirea penală împotriva lui Igor Dodon.

În cadrul unui proces de judecată care a avut loc luni la Judecătoria Ciocana, procurorii și-au retras ordonanța de clasare a procesului penal și au redeschis dosarul. În schema în care se știa că erau implicați Igor Dodon și Zinaida Grecianâi acum s-au găsit legături ce duc spre Vlad Plahotniuc, mai scriu jurnaliștii.

Procesul penal a fost pornit pe 15 noiembrie 2017, după ce experții în energetică Sergiu Tofilat, Victor Parlicov și Tudor Șoitu au prezentat dovezi că, în 2008, în Republica Moldova a funcționat o schemă frauduloasă de import a energiei electrice, prin intermediul unei companii-căpușă. La scurt timp însă, procurorii au anunțat că nu vor deschide dosar penal în acest caz din lipsă de probe, disculpându-i astfel pe Igor Dodon și Zinaida Grecianâi.

În 2020, Sergiu Tofilat a făcut un nou demers către Procuratura Generală, aducând noi probe privind schemele frauduloase cu energie electrică.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

The New York Times, investigație despre R. Moldova: Țară mică, de o importanță enormă pentru Putin

The New York Times a publicat pe 14 august o investigație în care se menționează că Rusia folosește Republica Moldova ca teren de testare pentru metodele războiului hibrid, în încercarea de a submina cursul proeuropean al țării. Kremlinul este acuzat că a creat o rețea de mituire a alegătorilor, a finanțat biserica pentru promovarea unor narațiuni favorabile și a organizat tabere de instruire pentru radicali. „Campania Kremlinului a inclus, de asemenea, atacuri cibernetice și dezinformare, având drept țintă mica Republică Moldova, care are o importanță enormă pentru președintele rus Vladimir Putin și planul său de destabilizare a Occidentului”, susține publicația, citând oficiali din serviciile europene de informații.

Potrivit publicației, Kremlinul încearcă de câțiva ani să influențeze situația politică internă din Republica Moldova. În primul rând, în acest scop a fost folosită o rețea coordonată de Ilan Șor din Rusia. „Numai în septembrie 2024, aproximativ 15 milioane de dolari au fost transferați prin intermediul „Promsviazbank”, pentru a-i determina pe oameni să voteze împotriva referendumului european și pentru candidați loiali Moscovei”, notează publicația.

În plus, potrivit The New York Times, Rusia a folosit autoritatea Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. „Câteva sute de preoți moldoveni au călătorit în Rusia, au primit cadouri și carduri bancare, pentru ca ulterior să transmită mesaje și narațiuni antieuropene apropiate de Kremlin”, susțin autorii investigației.

Jurnaliștii au relatat și despre „taberele” din Rusia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, unde cetățenii moldoveni erau instruiți să spargă cordoanele de poliție și să incendieze clădiri. „Oamenii purtau veste antiglonț și se antrenau cu arme automate. Instructorii lor erau agenți ai GRU”, se menționează în investigație.

„Rusia nu și-a atins obiectivul imediat, dar a fost aproape de acest lucru”, concluzionează autorii investigației, avertizând că Rusia încearcă să-și recapete controlul asupra Republicii Moldova fără intervenție militară, folosind sărăcia, neîncrederea în instituții, religia, corupția electorală și diviziunile lingvistice. „Republica Moldova a opus rezistență, dar rămâne vulnerabilă, iar metodele testate aici ar putea fi folosite și în alte state europene”, conchid autorii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: