Facebook/Alexandra Conunova

Procurorii au solicitat ajutorul INTERPOL în cauza penală în care este vizată violonista Alexandra Conunova

Procurorii au publicat precizări despre tentativa de scoatere din țară a unei viori datate din secolul al XVIII-lea, de către violonista Alexandra Conunova. Reprezentanții Procuraturii au reiterat că instrumentul nu a fost declarat așa cum prevede legea. Oamenii legii au apelat la INTERPOL pentru a stabili valoarea de facto a viorii și dacă instrumentul reprezintă o valoare culturală pentru statul de origine.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) întreprinde, în continuare, acțiunile de urmărire penală în cauza în care este vizată violonista Alexandra Conunova. Aceasta este acuzată că ar fi încercat scoaterea din țară a unei viori datate din secolul al XVIII-lea, fără declararea acesteia, prin Aeroportul Internațional Chișinău. Cazul a avut loc pe 22 octombrie.

PCCOCS a amintit că Legea nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice interzice scoaterea din țară a valorilor din domeniul artei fără deținerea autorizației eliberate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, în care se specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală.

„Totodată, sunt de remarcat prevederile Convenției de la Paris asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale, semnată de statele părți în 1970 și ratificată de Moldova în 2007. Mai exact, aceasta stabilește obligația statelor membre pentru ca să ia toate măsurile necesare pentru a sechestra bunurile culturale ce nu dețin o autorizație de expediție, în vederea evitării circulației ilegale a acestora și de a informa statul de origine a bunului cultural”, mai menționează procurorii.

Potrivit oamenilor legii, instrumentul muzical a fost examinat minuțios, cu participarea experților și a deținătorului.

„În continuare, prin intermediul serviciului INTERPOL, organul de urmărire penală urmează să stabilească statutul viorii ridicate, valoarea de facto a acesteia și dacă ea reprezintă o valoare culturală pentru statul de origine. Ulterior, în baza rezultatelor procedurilor enunțate, oamenii legii urmează să aprecieze statutul procesual al persoanei care deținea instrumentul muzical la ieșirea din Moldova. Procuratura va reveni cu amănunte la etapa în care vor fi stabilite noi circumstanțe de impact social sporit și în măsura în care informațiile nu ar afecta desfășurarea investigațiilor și drepturile persoanelor vizate”, au conchis procurorii.

În ajun, PCCOCS a anunțat că a fost pornită o cauză penală pe acest caz. Ministrul Culturii Sergiu Prodan a calificat situația creată drept „exces de zel” și a menționat că este vorba despre cea mai bună violonistă din Republica Moldova. Pe site-ul artistei se menționează că instrumentul muzical confiscat este un Giovanni Battista Guadagnini, realizat în 1785, la Turin, și este cunoscut sub numele „Ida Levin”. Acesta a fost împrumutat, în semn de respect și apreciere pentru talentul Alexandrei Conunova, de către maestrul Cedric Berger din Elveția.

***

Interpol (acronimul termenului din engleză International Criminal Police Organization) este o organizație internațională de cooperare a forțelor de poliție cu sediul la Lyon, Franța. Organizația numără 194 de state membre.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mediafax/Marius Vale

Dunărea la cote minime: apa sărată din Marea Neagră avansează în Deltă. Risc pentru apa potabilă

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, transmite Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1 350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3 900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1 300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

Marea Neagră „ține” nivelul Dunării la Sfântu Gheorghe

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

Apa sărată poate urca la 25 km pe brațul Sfântu Gheorghe

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”, adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Un alt pericol: lacurile Deltei primesc mai puțină apă proaspătă

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Risc pentru apa potabilă

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: