Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Procurorul General contestă la CC calitatea de membru de drept în componența Consiliului Suprem de Securitate

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, s-a adresat pe 15 septembrie cu o sesizare la Curtea Constituțională (CC). Acesta solicită controlul constituționalității prevederilor legale care au instituit procurorului general calitatea de membru de drept în componența Consiliului Suprem de Securitate (CSS). 

Potrivit unui comunicat de presă emis de Procuratura Generală, decizia de a sesiza Înalta Curte survine ca urmare a ultimei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate din 10 august 2021, în cadrul căreia președintele CSS ar fi obiectat procurorului general „lipsa urmăririlor penale a mai multor persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții parlamentare, solicitând, în același timp, raportarea mai multor cauze penale pendinte”.

„Procuratura consideră o atare abordare ca fiind inadmisibilă și contrară legii, prin care se aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat, și prin urmare, nu poate fi tolerată pe viitor. Analizând subiectul, Procuratura a constatat că, inițial, Legea securității statului Nr.618 din 31.10.1995 nu prevedea Procurorului General calitatea de membru din oficiu”, se menționează în comunicat.

În comunicat se mai menționeză că, prin modificările în Lege, care au fost operate la propunerea unui grup de deputați ai fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat, prin introducerea procurorului general drept membru din oficiu, ar fi fost „afectat principiul separației puterilor în stat și, în consecință, independența Procuraturii”.

NM a solicitat un comentariu din partea Administrației Prezidențiale, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că președinta țării Maia Sandu a convocat, pe 10 august, ședința CSS. Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, șefa statului s-a arătat nemulțumită de faptul că reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii Anticorupție nu s-au prezentat la ședință, pentru că ar fi fost „în vacanță”. La întrunire a venit doar procurorul general adjunct, care nu ar fi oferit răspunsurile necesare pe anumite subiecte. De asemenea, CSS a elaborat un set de recomandări pentru Procuratura Generală, menite „să reducă riscurile eschivării persoanelor acuzate de la răspunderea penală în cazurile de corupţie mare”.

Ulterior, în cadrul conferinței de presă din 19 august, procurorul general acuzat-o pe președinta țării Maia Sandu că, în cadrul ședinței respective, aceasta ar fi cerut Procuraturii să inițieze dosare penale pe numele lui Igor Dodon, Zinaida Grecianîi și Vladimir Voronin. În replică, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco l-a acuzat de minciună pe procurorului general și a remarcat că Alexandr Stoianoglo nici măcar nu a participat la ședința respectivă.

***

Din componența Consiliului Suprem de Securitate fac parte președintele țării și consilierul acestuia în domeniul apărării și securității naționale, precum și: președintele Parlamentului, prim-ministrul, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, ministrul Apărării, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, procurorul general, precum și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

foto simbol

Sute de suspecți și milioane sub sechestru: bilanțul CNA pentru prima jumătate a anului 2026

Centrul Național Anticorupție a pornit 428 de cauze penale în primele șase luni ale anului și a trimis în judecată circa jumătate dintre dosarele investigate. Totodată, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a aplicat sechestre pe 382 de bunuri în valoare de peste 236 de milioane de lei, transmite IPN.

Potrivit datelor din raportul de activitate prezentat în cadrul ședinței Colegiului CNA, în această perioadă au mai fost documentate 447 de infracțiuni de corupție, iar 500 de persoane au fost recunoscute ca suspecte.

Pe componenta de recuperare a activelor provenite din infracțiuni, instanțele au confirmat sechestre aplicate anterior asupra unor bunuri în valoare de peste 221 de milioane de lei. Totodată, ARBI a emis 15 ordine de înghețare a bunurilor, cu o valoare totală de peste 22,7 milioane de lei.

CNA a raportat și activitățile desfășurate în domeniul prevenirii corupției. În primele șase luni ale anului, instituția a examinat 616 proiecte de acte normative, dintre care 538 au fost supuse expertizei anticorupție pentru identificarea riscurilor care ar putea favoriza actele de corupție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: