zerkalo.io

Producție record de energie electrică în Moldova: 2024, cel mai bun an din ultimii 25 de ani

Anul trecut, cantitatea de energie electrică produsă local s-a majorat cu circa 33% față de 2023, ajungând la nivelul de 1 340,8 milioane kWh. Acest lucru reprezintă o creștere cu 330,1 milioane kWh față de anul 2023, arată raportul anual al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Potrivit Mold-Street, datele ANRE relevă că acesta un nivel record, fiind cel mai înalt nivel al producției de energie electrică din ultimii 25 de ani, adică de la începutul acestui mileniu. Anterior cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani s-a înregistrat în îndepărtatul 2001.

Factorul determinant care a influențat această creștere îl constituie construcția noilor capacități de generare bazate pe tehnologia panourilor fotovoltaice (inclusiv prin mecanismele de sprijin contorizare netă și facturare netă) și a turbinelor eoliene”, precizează autoritatea de reglementare.

Potrivit ANRE, Nodul Hidroenergetic Costești a generat în anul 2024 doar 46,2 milioane kWh, cu circa 33% mai puțin în comparație cu anul 2023, înregistrând astfel aproximativ aceeași producție de energie electrică ca în anii 2020 și 2022.

Cantitatea de energie electrică importată s-a majorat cu 289 milioane kWh, fiind influențată de creșterea consumului final de energie precum și de activitatea intensificată de tranzacționare pe piața de export.

Cantitatea de energie electrică procurată de la CTE Moldovenească (Moldgres) în anul 2024 a constituit circa 3 068,8 milioane kWh, cu 209,7 milioane kWh mai puțin decât în anul 2023.

Potrivit ANRE, sursele interne de producere a energie electrice sunt reprezentate de centralele electrice de termoficare urbane ale Termoelectrica din Chișinău și CET Nord din Bălți, care au asigurat 48,1% (697,8 milioane kWh) din cantitatea totală de energie electrică produsă intern.

Urmează centralele fotovoltaice, care au reprezentat 23,9% (320,6  milioane kWh), centralele eoliene, cu o pondere de 19,2% (257,3 milioane kWh), centralele electrice pe bază de biogaz, care au reprezentat 1,3% (17,2 milioane kWh), și centralele electrice de termoficare ale fabricilor de zahăr, care au asigurat 0,1% din cantitatea de energie electrică produsă local.

Cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali în anul 2024 a constituit 4 244,2 milioane kWh, ceea ce este cu 355,2 milioane kWh sau 9% mai mult în comparație cu anul 2023, mai arată datele ANRE.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: