Eva Marie Uzcategui/Reuters

„Productive”, dar „mai este de lucru”: bilanțul negocierilor americano-ucrainene din Florida

Delegațiile ucrainene și americane au discutat, la întâlnirea din Florida, planul de încetare a războiului din Ucraina. Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a numit negocierile productive, dar a adăugat că încă mai rămâne de muncit, iar secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, care conduce delegația ucraineană, le-a descris drept „productive și de succes”, relatează BBC.

„Am avut încă o sesiune foarte productivă, în care ne-am bazat pe ceea ce am realizat la Geneva și pe evenimentele din această săptămână”, a declarat secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio. „Dar mai este de lucru”, a adăugat acesta. „Există foarte multe componente și, desigur, în acest proces este implicată și o altă parte, care trebuie să facă parte din ecuație. Totul va continua mai târziu în această săptămână, când domnul Whitkoff va pleca la Moscova, deși am fost și în contact cu partea rusă și avem o înțelegere destul de bună a punctelor lor de vedere”, a declarat Rubio.

„Scopul nostru este o Ucraină prosperă și puternică. Am discutat toate problemele importante pentru Ucraina. Și Statele Unite ne-au sprijinit foarte mult”, a declarat Umerov, la finalul întâlnirii din Florida.

Potrivit agenției AFP, negocierile din Florida nu au fost simple, iar o sursă CNN le-a descris drept „grele, dar foarte constructive”.

Negocierile decurg bine și există șanse pentru un acord, a comentat președintele SUA, Donald Trump. „Ele se desfășoară și decurg bine. Vrem să punem capăt uciderii oamenilor… Cred că există șanse bune să reușim să încheiem un acord”, a declarat Trump jurnaliștilor.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că participanții la negocieri i-au raportat „despre principalii parametri ai dialogului, prioritățile și unele rezultate”. „Este important că există un caracter constructiv în discuții și că toate problemele au fost abordate deschis, cu scopul de a asigura suveranitatea și interesele naționale ale Ucrainei”, a scris Zelenski pe rețelele sale sociale. El nu a oferit alte detalii despre negocieri și a promis să „continue munca”. „Aștept raportul complet al echipei noastre la o întâlnire personală”, a adăugat Zelenski.

Potrivit sursei citate, acum, pentru discutarea planului de pace cu președintele rus Vladimir Putin, trimisul special al președintelui SUA Donald Trump, Steve Whitkoff, se va deplasa la Moscova. Presa a relatat că Whitkoff, împreună cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, va pleca luni spre Moscova, iar întâlnirea cu Putin este programată pentru marți. La Kiev, în această săptămână, este de așteptat și trimisul special al lui Trump, Dan Driscoll, pentru continuarea discuțiilor privind planul de pace.

Planul inițial de pace, propus de partea americană, conținea 28 de puncte. După cum au scris numeroase publicații occidentale, acesta reflecta în mare măsură poziția Rusiei și, printre altele, includea prevederi inacceptabile pentru Kiev, privind recunoașterea anexării de către Rusia a unor teritorii ucrainene, limitarea efectivelor Forțelor Armate ale Ucrainei și renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, notează sursa citată. Totuși, după consultările cu Ucraina și partenerii europeni de la Geneva, planul a fost modificat, scrie BBC. Ultima sa versiune nu a fost făcută publică, dar Kievul și Washingtonul vorbesc despre progrese semnificative realizate în cadrul negocierilor. Mass-media occidentală a scris că cele mai dificile chestiuni — privind teritoriile și garanțiile de securitate din partea SUA — pot fi „puse deoparte” și lăsate spre examinare de către președinții Donald Trump și Vladimir Zelenski.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Temperaturi peste valori sau ninsori și înghețuri? Cum va fi vremea în decembrie, în Moldova

Luna decembrie va aduce temperaturi mai ridicate decât în mod obișnuit, arată prognoza Serviciului Hidrometeorologic de Stat. Potrivit instituției, temperatura medie a aerului va depăși norma climatologică pentru această perioadă, care este de 0…–2°C.

În ceea ce privește precipitațiile, specialiștii estimează că acestea se vor încadra în limitele medii multianuale. Cantitatea prognozată este de aproximativ 30-40 mm, ceea ce corespunde normei pentru luna decembrie.

În mod obișnuit, luna decembrie aduce temperaturi medii negative în aproape toată țara: de la 0°C în sud până la –2°C în nord. Totuși, nu este deloc rar ca decembrie să fie mai caldă decât ar trebui. De exemplu, în nordul și centrul țării o lună decembrie cu temperaturi pozitive apare cam o dată la patru ani, iar în sud chiar o dată la doi ani.

În ultimul secol, decembrie a oscilat între extreme remarcabile. Cea mai rece lună a fost decembrie 2002, când media temperaturilor a coborât până la –8°C în unele regiuni, precum Soroca. În schimb, cea mai blândă lună decembrie a fost în 1960 — atunci, temperaturile medii au urcat până la +5,8°C la Tiraspol.
Oscilațiile de la o zi la alta pot fi și ele foarte mari. De-a lungul anilor, în decembrie s-au înregistrat valori zilnice care au coborât până la –26°C (în 1996), dar și zile în care termometrele au urcat la +13°C (în 2008 și 2015). Iarna meteorologică începe, de regulă, în prima parte a lunii, când temperaturile medii zilnice scad sub 0°C, iar în sud acest moment apare ceva mai târziu, la începutul decadei a doua.

Recordurile absolute sunt la fel de impresionante: cel mai scăzut minim al lunii este de –30,2°C, măsurat la Bălți pe 28 decembrie 1996, în timp ce maxima absolută, +18,9°C, a fost înregistrată la Ceadâr-Lunga pe 5 decembrie 2008.

În ceea ce privește precipitațiile, decembrie aduce în continuare mai multă ploaie decât zăpadă — aproximativ jumătate din cantitatea lunară cade sub formă de ploaie, iar zăpada reprezintă, în medie, mai puțin de 20% din total. Stratul de zăpadă se formează, de regulă, după 5 decembrie și rareori depășește 5 cm grosime. Totuși, în cazuri excepționale, cum a fost în 1975 la Cahul, grosimea zăpezii poate ajunge chiar și la 60 cm.

Pe parcursul lunii pot apărea fenomene precum ceața (3–12 zile), poleiul și chiciura (3–9 zile), ghețușul pe drumuri (în jur de 7 zile) și viscolele, care sunt mai rare (1–2 zile).

Din categoria fenomenelor extreme, cele mai periculoase sunt ninsorile abundente, care apar în medie o dată la șapte ani. Urmează depunerile masive de polei sau chiciură (cam o dată la 13 ani), viscolele puternice (o dată la 20 de ani) și episoadele de frig extrem, cu temperaturi ce pot scădea până la –25°C sau chiar mai jos, în special în nordul țării (un fenomen care se întâmplă, în general, o dată la 30–60 de ani).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: