Profit de 14 mln de euro de pe urma a 40 de moldoveni exploatați pe șantierele de construcții din Franța

O rețea de criminalitate organizată, coordonată de un român care locuia în Franța, implicată în trafic de migranți, trafic de persoane și exploatarea forței de muncă, fraude și spălare de bani, a fost descoperită. Aceasta a ieșit la suprafață datorită unei anchete complexe a Poliției de Frontieră din Franța, Poliției Române și Poliției din Republica Moldova, susținută de Europol și Eurojust, scrie Digi24 pe 25 februarie.

Rețeaua a făcut trafic de migranți, înregistrând cu documente false lucrători din Republica Moldova, care erau exploatați în construcții. Pașapoartele valabile erau păstrate drept garanție de către membrii rețelei.

14 milioane de euro profit ilegal

Ancheta în acest caz a început în 2018, când ofițerii din Franța au interceptat o dubă care transporta zece migranți, potrivit Europol. Erau cetățeni moldoveni, iar unii dintre ei aveau cărți de identitate românești contrafăcute. Grupul infracțional, condus de un cetățean român care locuia în Franța, a traficat cel puțin 40 de cetățeni moldoveni care au fost exploatați în construcții, în Franța.

Rețeaua criminală le-a oferit migranților moldoveni cărți de identitate și permise de conducere românești contrafăcute, păstrându-le pașapoartele reale drept garanție. Majoritatea migranților aveau un nivel scăzut de educație, foarte vulnerabili. Lucrau 55 de ore pe săptămână pentru 60 de euro pe zi.

Companiile mari de construcții și renovări au fost, de asemenea, implicate în schema criminală.

Această activitate a fost extrem de profitabilă, veniturile ilegale fiind estimate la aproape 14 milioane de euro. Suspecții au spălat banii prin intermediul a opt companii, majoritatea cu sediul în Franța.

Europol a facilitat schimbul de informații și a oferit sprijin în această anchetă. Analiștii Europol au verificat informațiile operaționale în bazele de date, oferind indicii importante pentru cursul anchetei.

Au fost efectuate raiduri simultane în Franța, România și Republica Moldova, în 51 de locații (17 în Franța, 14 în România și 20 în Moldova).

Au fost făcute 38 de arestări (28 în Franța, 3 în România și 7 în Moldova)

De asemenea, au fost sechestrate 19 vehicule, între care 15 mașini de lux, 2 jet ski, arme, telefoane și aproximativ 100.000 de euro în numerar.

***

Pe 12 februarie, oamenii legii au făcut publică informația despre un grup criminal stabilit în Franța, care a traficat mai multe tinere din Moldova pentru exploatare sexuală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Trei scenarii pentru aderarea Moldovei la UE? Marta Kos: două dintre ele nu sunt acceptate de țările-membre

Comisia Europeană a prezentat statelor membre UE trei opțiuni pentru gestionarea extinderii blocului comunitar: menținerea actualelor reguli de aderare, introducerea unor forme de integrare treptată înainte de aderarea deplină și reformarea sistemului actual. Declarațiile au fost făcute de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Summit-ul Competitive Europe, pe 24 martie. Oficiala a precizat că primele două variante nu sunt sprijinite de statele membre și le-a îndemnat să vină cu propriile propuneri, transmite Politico.

Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană trebuie să-și schimbe regulile pentru a permite unui nou val de state să adere la blocul comunitar.

Oficiala a menționat că Comisia Europeană a prezentat deja trei opțiuni, subliniind că „fără decizia statelor membre nu putem merge mai departe”.

Cele trei opțiuni includ: menținerea status quo-ului, care implică incertitudine privind avansarea procesului de negocieri; modificarea sistemului actual pentru a asigura că țările candidate nu rămân blocate ani de zile; și o formă de aderare treptată, înainte de finalizarea reformelor necesare.

Comisara europeană pentru Extindere a declarat că statele membre nu susțin prima și a treia opțiune.

Ea a mai menționat că, deși o reformă a sistemului este probabilă, „acum dezbatem direcția [în care să mergem]. Cum putem face procesul mai rapid în sensul unei integrări graduale consolidate?”

La începutul lunii martie, la o cină cu ambasadorii, șeful de cabinet președintei Comisiei Europene, Björn Seibert, a fost avertizat că propunerea privind aderarea treptată înainte de finalizarea reformelor este considerată nefuncțională de către capitale. Diplomații invocă atât cerințele juridice dificile privind modul în care noile țări pot adera, cât și temerile că noile state ar putea regresa democratic și ar ajunge să blocheze agenda UE, așa cum a făcut Ungaria.

Credem că doar una sau două țări susțin propunerile Comisiei, deci nu este un mare succes”, a declarat unul dintre diplomați pentru Politico, sub protecția anonimatului. El a adăugat că statele membre vor să se asigure că extinderea se desfășoară într-un mod care să se potrivească cu propriile cerințe juridice.

Există un sprijin puternic pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Dar este, de asemenea, adevărat că aproape niciun stat membru nu susține aderarea înainte ca negocierile să fie finalizate în mod obișnuit”, a declarat un al doilea diplomat.

Discuțiile privind potențiale scenarii care să asigure aderarea de noi state la UE vin în contextul refuzului Ungariei de a aproba deschiderea negocierilor de aderare pe clustere cu Ucraina – proces care necesită o decizie unanimă din partea statelor membre. Budapesta susține că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă de peste patru ani cu invazia rusă la scară, ar putea atrage UE în război și ar deturna banii contribuabililor europeni. Blocajul creat de Budapesta afectează inclusiv candidatura Republicii Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Cu toate acestea, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne blocată, Republica Moldova și Ucraina au început discuțiile tehnice pe toate cele șase clustere.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: