holysmithereens.com

Proiect de lege: Coletele cu o valoare mai mare de 100 de euro ar putea fi impozitate (DOC)

Începând cu anul viitor, coletele cu o valoare mai mare de 100 de euro ar putea fi impozitate, chiar dacă nu au un caracter comercial. Prevederea a fost inclusă în documentul privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021. Acesta urmează să fie aprobat de Guvern și adoptat de către Parlament.

Una dintre prevederile din documentul privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 se referă la revizuirea tratamentului fiscal al mărfurilor transportate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale.

Autorii proiectului sunt reprezentanții Ministerului Finanțelor. Aceștia atrag atenția că Republica Moldova înregistrează o majorare rapidă a numărului de colete poștale importate, aceasta fiind determinată de creșterea comerțului electronic. Mai mult, potrivit acestora, pragul neimpozabil pentru coletele ce sunt achiziționate de la companii nerezidente „rămâne a fi mare în comparație cu țările UE unde pragul este de 22 de euro”.

mf.gov.md
mf.gov.md

„Ținând cont de dezvoltarea rapidă a comerțului electronic, pragul neimpozabil major reprezintă o amenințare pentru baza încasărilor fiscale. Mai mult ca atât, acesta este generator de concurență neloială față de producătorii autohtoni și importatorii rezidenți. Astfel, prin prisma proiectului se prevede revizuirea tratamentului fiscal aplicat mărfurilor importate în cadrul tranzacțiilor comerciale (B2C – de la business la consumator) prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, cu aplicarea facilităților fiscale și vamale asupra mărfurilor care nu depășesc plafonul valoric de 100 euro, și nu au caracter comercial”, se arată în document.

Autorii inițiativei mai menționează că importanța propunerii derivă din necesitatea asigurării concurenței loiale între mărfurile importate/autohtone și cele procurate prin intermediul trimiterilor poștale: „Modificarea are ca scop asigurarea veniturilor la buget în vederea respectării principiului echității fiscale și acumulării adiționale a veniturilor bugetare ca ulterior acestea să fie direcționate în mod prioritar asupra domeniilor social-economice importante”.

În prezent, plafonul respectiv constituie 200 de euro per expediere. Acesta a fost micșorat anul trecut de guvernul Sandu. Anterior, suma pentru care nu se percepeau taxe vamale era mai mare: de 300 de euro pentru coletele venite pe cale terestră și de 430 de euro pentru cele pe cale maritimă și aeriană.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Donald Trump

Trump: Operațiunea din Iran ar putea dura patru săptămâni

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunea militară a Washingtonului în Iran „posibil” va dura patru săptămâni. Potrivit afirmațiilor sale, totul merge conform planului. În același timp, liderul american s-a arătat deschis la noi negocieri cu Iranul, relatează Deutsche Welle. De cealaltă parte, autoritățile iraniene au declarat că nu vor purta negocieri cu Statele Unite, deși anterior, conform presei, ar fi inițiat o astfel de solicitare.

Declarațiile lui Trump

Liderul american a declarat, într-un interviu pentru Daily Mail, publicat în seara zilei de 1 martie, că operațiunea militară a Washingtonului în Iran „posibil” va dura patru săptămâni. Trump a declarat că este deschis la noi negocieri cu Iranul, dar nu a putut spune dacă acestea vor avea loc „în viitorul apropiat”. „Nu știu. Ei vor negocieri, dar eu le-am spus: „Ar fi trebuit să discutați săptămâna trecută, nu acum””, a adăugat Trump.

Tot pe 1 martie, șeful Casei Albe a acuzat autoritățile iraniene că „au așteptat prea mult”. El a precizat că unii dintre negociatorii iranieni cu care Washingtonul a avut contacte în ultimele săptămâni au murit în urma loviturilor. „Ar fi putut încheia un acord. Ar fi trebuit să facă asta mai devreme. Au fost prea vicleni”, a declarat Trump. În aceeași zi, în cadrul unei adresări către poporul american, Trump a promis că se va „răzbuna” pentru moartea a trei soldați americani.

Într-un interviu pentru The New York Times, Trump a declarat că există „trei candidați foarte buni” pentru funcția de lider al Iranului după moartea liderului suprem Ali Khamenei, fără a preciza la cine se referă. Experții au emis diferite ipoteze – de la fiul ayatollahului Khamenei și nepotul fondatorului republicii, până la fiul ultimului șah al Iranului, Reza Pahlavi. În plus, șeful Casei Albe a enumerat câteva scenarii privind modul în care, în opinia sa, ar putea avea loc procedura de transfer a puterii în Iran. „Ceea ce am făcut în Venezuela cred că este scenariul ideal, ideal. Toți și-au păstrat funcțiile, cu excepția a două persoane”, a spus Trump.

Reacție în Iran

Pe 2 martie, secretarul Consiliului Suprem pentru Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a declarat că Teheranul nu intenționează să poarte negocieri cu Washingtonul.

„Nu vom negocia cu Statele Unite”, a declarat Larijani, relatează Meduza. Anterior, The Wall Street Journal a scris că Larijani a inițiat negocieri și a transmis SUA această propunere prin intermediari.

Germania, Franța și Regatul Unit, pregătite să „se apere” împotriva acțiunilor Iranului

„Vom lua măsurile necesare pentru a ne proteja interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune”, se arată într-o declarație comună.

Țările au cerut Iranului să „înceteze imediat atacurile sale iresponsabile” și au amenințat că ar putea aplica „măsuri militare de apărare”. Parisul, Londra și Berlinul au convenit, de asemenea, să coopereze cu SUA în această privință.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România este în deplină siguranță și nu se află sub niciun fel de amenințare directă. „Chiar dacă actualul context regional de securitate din Orientul Mijlociu s-a degradat semnificativ, țara noastră este în afara oricărui pericol. (…) Prioritară în prezent este siguranța cetățenilor români din zonele de conflict. (…) România va continua să acționeze cu responsabilitate, în coordonare cu partenerii noștri, pentru stabilitate și securitate”, a adăugat Nicușor Dan.

***

Pe 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israel au început o operațiune militară împotriva Iranului. 

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că scopul acțiunilor este eliminarea programului nuclear și balistic al Teheranului. Totodată, liderul american a sugerat că se urmărește inclusiv înlăturarea regimului teocratic de la Teheran. El le-a transmis cetățenilor iranieni să se adăpostească, iar când operațiunea militară se va încheia, să preia controlul asupra guvernului țării. 

Drept răspuns la bombardamentele americano-israeliene, Teheranul a atacat cu rachete balistice Israelul, unde a fost introdusă stare de urgență, precum și bazele militare americane din altele state din Orientul Mijlociu: Iordania, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.

În timpul loviturilor SUA și Israelului, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: