Proiectul de lege care elimină concursul pentru șefia CNA, adoptat în prima lectură

Majoritatea parlamentară a adoptat, pe 13 august, în prima lectură, proiectul de lege cu privire la Centrul Național Anticorupție. Acesta prevede că diectorul instituției poate fi numit de către Parlament și nu printr-un concurs, așa cum se întâmpla anterior. Inițiativa a fost susținută de 54 de deputați.

Inițiativa prevede abrogarea articolului privind selectarea candidatului la funcția de director al CNA prin concurs organizat de Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, cu atragerea în calitate de observatori a reprezentanţilor societăţii civile sau a reprezentanţilor mediului academic. În locul acestuia, se propune ca directorul CNA să fie numit în funcție de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de deputați, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.

Deputații PAS susțin că necesitatea modificării legislației, pentru ca șeful Centrului Național Anticorupție (CNA) să fie numit direct de către Parlament, fără desfășurarea unui concurs, vine din experiența competițiilor precedente, care au demonstrat un eșec.

Partidul Socialiștilor a criticat dur inițiativa și a calificat-o drept tentativă de a politiza și de a subordona politic justiția. Deputații PSRM au cerut ca proiectul de lege să fie avizat de Comisia de la Veneția, înainte de a fi adoptat.

În prezent, director al Centrului Naţional Anticorupţie este Ruslan Flocea. Acesta este general-maior și a fost numit în funcție prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 104 din 31 iulie 2019, în urma votului majorităţii deputaţilor aleşi, pe un mandat de cinci ani.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comunitatea rusă din Moldova solicită să nu fie închisă „Casa Rusă” din Chișinău. În cadrul unei conferințe de presă organizate pe 6 iunie, reprezentanții comunității au declarat că această decizie a autorităților încalcă drepturile minorităților naționale, iar motivele invocate pentru închiderea „Casei Ruse” le-au calificat drept „inventate”.

La rândul său, președinta comunității, Liudmila Lașcenova, susține că autoritățile „intimidează cetățenii” și că, în cazul în care „Casa Rusă” va fi totuși închisă, peste o mie de angajați vor rămâne fără loc de muncă. De asemenea, ea a declarat că s-a adresat președintei Maia Sandu, precum și Parlamentului și Guvernului, cu solicitarea de a nu închide „Casa Rusă”.

Purtătoarea de cuvânt a lui Igor Grosu, Aurica Jardan, a declarat pentru NewsMaker că „Casa Rusă” a devenit o sursă de dezinformare, propagandă și de discuții despre crimele de război ale Federației Ruse în Ucraina. Iar purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul își menține poziția și motivele inițiale care au dus la inițierea procedurii de închidere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: