promolex.md

Promo-LEX critică decizia CEC privind suspendarea celui de-al doilea tur de scrutin din mun. Bălți

Organizația neguvernamentală Promo-LEX și-a manifestat „nedumerirea și dezacordul” cu privire la decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a suspenda desfășurarea celui de-al doilea tur al alegerilor locale noi pentru funcția de primar în circumscripția electorală municipală Bălți. Potrivit reprezentanților asociației, „legislația electorală nu prevede procedura de suspendare a desfășurării turului doi de scrutin pe motivele indicate în hotărârea CEC”.

Promo-LEX meționează că, din cauza cadrului legal lacunar, în combinație cu abuzurile unor concurenți electorali în ceea ce privește finanțarea campaniei, s-a produs suprimarea drepturilor alegătorilor, precum și a celorlalți concurenți la alegeri libere și corecte.

În acest context, Misiunea atrage atenția că, legislația electorală nu prevede procedura de suspendare a desfășurării turului doi de scrutin pe motivele indicate în hotărârea CEC. Mai mult, potrivit art. 26 alin. (1) lit. o) Cod electoral, CEC are obligația pozitivă de a „asigura efectuarea celui de al doilea tur de scrutin (…)”.

„Misiunea constată că, deși legiuitorul a reglementat situația în care un concurent ar putea fi sancționat prin excluderea sa din cursă, nu a fost totuși prevăzută posibilitatea suspendării sau anulării alegerilor urmare a excluderii unui concurent în turul II a scrutinului. Reținem că, doar instanțele de judecată pot verifica și constata legalitatea alegerilor, confirma rezultatele acestora, sau după caz, nulitatea scrutinului”, se arată în declarația Promo-LEX.

Totodată, Promo-LEX menționează interpretarea CEC privind „imposibilitatea desfășurării celui de-al doilea tur al alegerilor locale noi pentru funcția de primar cu un singur candidat” (art. 145 alin. (2) din Codul electoral), nu corelează cu practica precedentă.

„Or, alegerile locale s-au desfășurat anterior și cu un singur candidat, iar rezultatele au fost confirmate de către instanța de judecată, respectiv de către Comisia Electorală Centrală. Din aceste considerente, Asociația Promo-LEX susține în continuare interpretarea expusă în Opinia[2] din 3 decembrie 2021 prin care turul II al alegerilor urma să fie organizat în condițiile art. 51. alin. 7, în buletinul de vot fiind aplicată ștampila cu mențiunea Retras în dreptul candidatul a cărui înregistrare a fost anulată”, se mai arată în mesaj.

***

În dimineața de 5 decembrie, cu doar jumătate de oră înainte de deschiderea secțiilor de votare în mun. Bălți, Curtea de Apel Bălți a decis să mențină hotărârea primei instanțe, privind excluderea Marinei Tauber din cursa electorală. În consecință, CEC a anunțat că alegerile sunt suspendate.

În primul tur de scrutin, Marina Tauber a acumulat cele mai multe voturi în calitate de concurent electoral. CEC a depistat, însă, că aceasta a depășit plafonul cheltuielilor și nu a reflectat transparent toate mijloacele financiare. Potrivit raportului CEC, candidata a cazat mai mulți activiști și susținătorii la Dumbrava Albă – o tabără de odihnă din Bălți, pentru aceasta fiind folosiți 152 de mii de lei. Plata pentru cazare la tabăra Dumbrava Albă a fost efectuată de către Svetlana Popan, persoană care se regăsește pe lista Partidului „ȘOR” pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent.

Marina Tauber s-a arătat dezamăgită de decizia Curții de Apel Bălți și a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție: „Astăzi este sfârșitul lumii pentru țara noastră și justiția noastră. Este un eșec total și putem spune că este punctul final în justiția moldovenească, este cel mai rău ce putea să se întâmple pentru partidul de guvernare”, a menționat candidata.

Membrii CEC au susținut o conferință de presă. Aceștia au menționat că nu este deocamdată clar dacă Marina Tauber va putea candida în cadrul turului II, după reluarea procesului electoral. Vicepreședintele CEC Pavel Postica a respins acuzațiile lui Tauber, potrivit cărora ar fi „primit indicații directe de la Maia Sandu” privind excluderea sa. Totodată, membrii CEC nu iau în considerare posibilitatea demisiei de onoare din cauza situației create la Bălți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: