promolex.md

Promo-LEX critică decizia CEC privind suspendarea celui de-al doilea tur de scrutin din mun. Bălți

Organizația neguvernamentală Promo-LEX și-a manifestat „nedumerirea și dezacordul” cu privire la decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a suspenda desfășurarea celui de-al doilea tur al alegerilor locale noi pentru funcția de primar în circumscripția electorală municipală Bălți. Potrivit reprezentanților asociației, „legislația electorală nu prevede procedura de suspendare a desfășurării turului doi de scrutin pe motivele indicate în hotărârea CEC”.

Promo-LEX meționează că, din cauza cadrului legal lacunar, în combinație cu abuzurile unor concurenți electorali în ceea ce privește finanțarea campaniei, s-a produs suprimarea drepturilor alegătorilor, precum și a celorlalți concurenți la alegeri libere și corecte.

În acest context, Misiunea atrage atenția că, legislația electorală nu prevede procedura de suspendare a desfășurării turului doi de scrutin pe motivele indicate în hotărârea CEC. Mai mult, potrivit art. 26 alin. (1) lit. o) Cod electoral, CEC are obligația pozitivă de a „asigura efectuarea celui de al doilea tur de scrutin (…)”.

„Misiunea constată că, deși legiuitorul a reglementat situația în care un concurent ar putea fi sancționat prin excluderea sa din cursă, nu a fost totuși prevăzută posibilitatea suspendării sau anulării alegerilor urmare a excluderii unui concurent în turul II a scrutinului. Reținem că, doar instanțele de judecată pot verifica și constata legalitatea alegerilor, confirma rezultatele acestora, sau după caz, nulitatea scrutinului”, se arată în declarația Promo-LEX.

Totodată, Promo-LEX menționează interpretarea CEC privind „imposibilitatea desfășurării celui de-al doilea tur al alegerilor locale noi pentru funcția de primar cu un singur candidat” (art. 145 alin. (2) din Codul electoral), nu corelează cu practica precedentă.

„Or, alegerile locale s-au desfășurat anterior și cu un singur candidat, iar rezultatele au fost confirmate de către instanța de judecată, respectiv de către Comisia Electorală Centrală. Din aceste considerente, Asociația Promo-LEX susține în continuare interpretarea expusă în Opinia[2] din 3 decembrie 2021 prin care turul II al alegerilor urma să fie organizat în condițiile art. 51. alin. 7, în buletinul de vot fiind aplicată ștampila cu mențiunea Retras în dreptul candidatul a cărui înregistrare a fost anulată”, se mai arată în mesaj.

***

În dimineața de 5 decembrie, cu doar jumătate de oră înainte de deschiderea secțiilor de votare în mun. Bălți, Curtea de Apel Bălți a decis să mențină hotărârea primei instanțe, privind excluderea Marinei Tauber din cursa electorală. În consecință, CEC a anunțat că alegerile sunt suspendate.

În primul tur de scrutin, Marina Tauber a acumulat cele mai multe voturi în calitate de concurent electoral. CEC a depistat, însă, că aceasta a depășit plafonul cheltuielilor și nu a reflectat transparent toate mijloacele financiare. Potrivit raportului CEC, candidata a cazat mai mulți activiști și susținătorii la Dumbrava Albă – o tabără de odihnă din Bălți, pentru aceasta fiind folosiți 152 de mii de lei. Plata pentru cazare la tabăra Dumbrava Albă a fost efectuată de către Svetlana Popan, persoană care se regăsește pe lista Partidului „ȘOR” pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent.

Marina Tauber s-a arătat dezamăgită de decizia Curții de Apel Bălți și a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție: „Astăzi este sfârșitul lumii pentru țara noastră și justiția noastră. Este un eșec total și putem spune că este punctul final în justiția moldovenească, este cel mai rău ce putea să se întâmple pentru partidul de guvernare”, a menționat candidata.

Membrii CEC au susținut o conferință de presă. Aceștia au menționat că nu este deocamdată clar dacă Marina Tauber va putea candida în cadrul turului II, după reluarea procesului electoral. Vicepreședintele CEC Pavel Postica a respins acuzațiile lui Tauber, potrivit cărora ar fi „primit indicații directe de la Maia Sandu” privind excluderea sa. Totodată, membrii CEC nu iau în considerare posibilitatea demisiei de onoare din cauza situației create la Bălți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: