Locale 2023

Promo-LEX, primele constatări în cazul alegerilor din 5 noiembrie: candidați desemnați înainte de termen și utilizarea abuzivă a resurselor administrative

Mihaela Conovali
| 5 septembrie, 2023
15:14

Asociația Promo-LEX a prezentat primele concluzii cu privire scrutinul local general din 5 noiembrie 2023. Asociația a constatat că au fost desemnați candidați înainte de termenul legal stabilit, au avut loc activități de promovare cu tentă electorală a potențialilor candidați, totodată s-au utilizat abuziv resurse administrative.

Promo-LEX a prezentat, pe 5 septembrie, primul Raport de monitorizare a scrutinului local general din 5 noiembrie 2023. Acesta include rezultatele observării începând cu 1 ianuarie 2023, data intrării în vigoare a noului Cod electoral și cuprinde perioada preelectorală și a cea electorală, până la startul procedurilor de desemnare a candidaților la funcțiile elective pentru circumscripțiile electorale de nivelul II – 6 septembrie 2023.

Potrivit calendarului electoral, procedura de desemnare a candidaturilor pentru funcțiile elective urmează să înceapă pe 6 septembrie 2023 pentru candidații la funcții elective din Administrația Publică Locală (APL) de nivel II, și 26 septembrie 2023 – pentru nivelul APL I.

„Contrar acestui calendar, Misiunea de observare (MO) Promo-LEX a identificat, doar pentru primăria mun. Chișinău, cel puțin 13 partide politice (PPPO, PDCM, PACE, PAS, LOC, CUB, PPPDA, PL, PSDE, PSRM, CC, MRM, PCRM) care au declarat public cine sunt reprezentanții care vor fi înscriși în cursa electorală pentru funcția de primar. Concomitent, alți doi lideri de partid au anunțat că intenționează să candideze la funcția de primar al mun. Chișinău – Ion Ceban (MAN) și Vasile Costiuc (PPDA). În cazul funcției de primar al mun. Bălți, a fost constatată intenția lui Nicolae Grigorișin (PS) de a candida. Iar pentru unele APL de nivelul I, cel puțin 6 partide (PAS, PACE, PDCM, PPR, CC și PSDE) și-au anunțat public persoanele înaintate pentru funcția de primar”, se arată în raportul Asociației.

Promo-LEX susține că „procedura de desemnare a candidaților, în formatul prevăzut de Codul electoral, pare a fi redusă la o simplă formalitate”.

„Iar desemnarea de facto a candidaților înainte de termenul legal stabilit, precum și promovarea politică cu tentă electorală a acestora înainte de începerea campaniei electorale, poate afecta principiul egalității șanselor concurenților electorali, precum și contribuie într-o anumită măsură la eludarea prevederilor legale privind finanțarea campaniilor electorale”, a declarat Asociația.

Conform Programului calendaristic, campania electorală pentru toți concurenții electorali urmează să înceapă cu 30 de zile înainte de ziua votării, adică la 6 octombrie 2023.

„Promo-LEX a observat, până la prezentarea raportului, activități de promovare cu tentă electorală a potențialilor candidați în cazul a 4 partide (PAS, PSRM, PSDE, PPPDA). Cele mai utilizate tipuri de activități au fost: amenajarea de corturi stradale nominale, distribuirea de flyere și de ziare nominale și promovarea pe rețele de socializare. Menționăm că, în cazul PAS, în urma sesizării de către un partid politic, CEC, prin Hotărârea nr. 1126 din 14 iulie, a aplicat PAS avertisment și a atras atenția asupra necesității respectării legislației electorale”, se menționează în raportul Asociației.

Promo-LEX a mai constatat „utilizarea abuzivă a resurselor administrative prin efectuarea cheltuielilor din bugetul public în scopul obținerii capitalului politic în cazul a două autorități publice de nivelul II: Primăriei mun. Chișinău și Primăria mun. Bălți”.

Asociația a amintit că, pe 9 august, în rezultatul examinării sesizării depuse de PLDM și a calificării materialelor informative distribuite de Primăria mun. Chișinău drept materialele publicitare care conțin elemente de agitație electorală, CEC a interzis autorității publice să difuzeze materialele menționate.

„Iar la 24 august 2023, în rezultatul examinării sesizării depuse de MPSN și a calificării materialelor informative distribuite de Primăria mun. Bălți ca abuz de resurse administrative, CEC a interzis autorității publice să difuzeze respectivele materialele. O altă situație, apreciată de Promo-LEX drept utilizare a resurselor administrative, ține de PSRM, în cazul căruia a fost observată distribuirea ziarelor de promovare a candidatului la funcția de primar al mun. Chișinău, Adrian Albu. În conținutul ziarului, PSRM și-a asumat meritele pentru numeroase activități implementate la nivelul Consiliului Municipal Chișinău pe bani publici”, a menționat Asociația.

***

La alegerile generale locale din 5 noiembrie 2023 curent vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali.

Politicienii care au anunțat deja că vor candida pentru funcția de primar al municipiului Chișinău:

Ruslan Codreanu de la Partidul Puterea Oamenilor;
Anatol Usatîi de la Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei;
Constantin Butucel de la Partidul Acasă Construim Europa;
Lilian Carp de la Partidul Acțiune și Solidaritate;
Mihail Bagas de la Mișcarea social-politice Liga Orașelor și Comunelor;
Ion Bulgac de la Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”;
Victor Chironda de la Platforma Demnitate și Adevăr;
Ion Purice de la Partidul Liberal;
Vadim Brînzaniuc de la Partidul Social Democrat European;
Adrian Albu de la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova;
Mihail Polianschi de la Partidul „Congresul Civic”,
Ion Ștefăniță de la Mișcarea „Respect Moldova”;
Diana Caraman de la Partidul Comuniștilor din Republica Moldova.

De menționat că deocamdată primarul de Chișinău, care este și liderul Partidului declarat pro-european „MAN”, Ion Ceban, nu a anunțat oficial dacă va participa sau nu la scrutinul electoral. Anterior, însă, Ceban, care a ajuns primar pe listele PSRM, a declarat că intenționează să candideze pentru un nou mandat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

2023, 5 noiembrie, alegeri locale, candidați, cec, desemnare, partide, PAS, Promo-Lex

Știri similare

Politică

Blocul „Alternativa”, înregistrat la CEC. Chicu, Ceban, Tkaciuk și Stoianoglo vor putea participa la alegeri

Viață

Cheianu îi răspunde lui Suruceanu, care a spus că s-ar lăsa folosit de PAS: „Este pe primul loc în preferințele alegătorilor”

Noutăți

CC s-a reînnoit. Sau nu? De ce numirile judecătorilor constituționali au stârnit întrebări

Ecaterina Dubasova
| 25 iunie, 2025
15:32

Autoritățile au numit, în doar câteva zile, cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC) din cei șase. Trei dintre cei cinci nou-numiți sunt actuali judecători ai CC, ale căror mandate expiră. Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM explică cine face parte din noua-veche componență a Curții, care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Cine a fost numit în noua componență a Curții Constituționale?

În doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției.

Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, în luna august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cine și de ce critică numirea judecătorilor CC

Critici la adresa noilor candidați au venit din partea deputatei Olesea Stamate, recent exclusă din partidul de guvernământ PAS. Ea a declarat că „majoritatea parlamentară nu are suficientă voință pentru a alege judecători constituționali într-un mod transparent și imparțial, pe bază de merit”. De asemenea, a subliniat că modul de numire, precum și faptul că Guvernul a făcut aceste desemnări la final de mandat, „nu pot contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în instituția Curții Constituționale”. (Actualul Guvern urmează să își încheie mandatul după alegerile parlamentare și formarea unui nou cabinet de miniștri).

Olesea Stamate a prezentat, pe 9 iunie, un proiect de modificare a Legii privind Curtea Constituțională, prin care se propune interzicerea numirii în funcția de judecător constituțional a persoanelor care au desfășurat activitate politică în ultimii trei ani. „Ce încredere poate avea populația în Curtea Constituțională, dacă în funcția de judecător este numit un vicepreședinte al PAS?”, și-a justificat inițiativa Stamate. Totuși, deputații PAS au refuzat să examineze proiectul, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a calificat drept populist.

Potrivit legislației în vigoare, dacă un candidat la funcția de judecător constituțional deține o funcție incompatibilă cu acest rol sau este membru al unui partid politic, el este obligat să renunțe la funcție și să-și suspende calitatea de membru de partid.

Procedura de numire a judecătorilor constituționali a fost criticată și de Blocul „Alternativa”, precum și de reprezentanți ai societății civile. De altfel, Blocul „Alternativa” a contestat la Curtea Constituțională prevederile legii care permit numirea judecătorilor fără concurs.

Câteva organizații neguvernamentale de prestigiu, printre care Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de Politici și Reforme și Promo-LEX, au cerut ca Parlamentul și Guvernul să numească judecătorii Curții Constituționale în mod transparent, cu consultări publice și în baza meritelor candidaților. ONG-urile au declarat că actuala procedură, despre care spun că ar fi „netransparentă”, subminează încrederea publică în instituțiile democratice și pune în pericol angajamentele Republicii Moldova față de partenerii internaționali.

Cert este că aceștia sunt primii judecători CC numiți după adoptarea noii Legi privind Curtea Constituțională, care nu obligă Guvernul, Parlamentul sau CSM să organizeze concursuri publice pentru desemnarea judecătorilor. Totuși, nici versiunea anterioară a legii nu prevedea concursuri, ceea ce a atras critici similare. De altfel, încă din 2013, ONG-urile solicitau modificarea legislației astfel încât judecătorii constituționali să fie desemnați exclusiv în baza unor concursuri deschise.

În 2019, Guvernul a organizat un concurs pentru desemnarea judecătorilor CC, când Ministerul Justiției era condus de Olesea Stamate, iar prim-ministru era Maia Sandu. Însă, înaintea actualelor numiri din 2025, Guvernul a anulat prevederea care reglementa obligativitatea concursului.

Răspunzând criticilor, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a acționat transparent în procesul de numire și a subliniat că legea actuală a Curții Constituționale, adoptată după consultări cu experți din Moldova și UE, oferă Guvernului dreptul de a numi judecători fără concurs public. El a adăugat că o astfel de practică este întâlnită în multe democrații consolidate, precum Franța, Germania sau România.

Ce spun experții

Doctorul în drept Ion Cojocaru a reamintit opinia Comisiei de la Veneția privind numirea judecătorilor curților constituționale. „Nu există nicio îndoială că membrii Curții Constituționale trebuie să treacă printr-o procedură de vetting și trebuie propuși doar acei candidați care au parcurs acest proces cu o decizie finală”, a citat Cojocaru, pe Facebook, o poziție exprimată de Comisia de la Veneția în anul 2020.

Potrivit lui, o asemenea abordare „exclude standardele duble, consolidează încrederea publică în Curtea Constituțională și aliniază procedura națională la recomandările Comisiei de la Veneția”. Conform legislației actuale, judecătorii CC nu trec prin vetting (evaluarea integrității și a eticii profesionale).

Avocatul și expertul WatchDog, Alexandru Bot, consideră că numirea judecătorilor Curții Constituționale ar trebui să fie cât mai transparentă: „cu audieri publice, dezbateri cu experți și, posibil, un mecanism similar vettingului”. Totodată, el a remarcat că „noul proiect al Legii privind Curtea Constituțională a trecut toate etapele — consultări, votare, adoptare finală și promulgare într-un interval de un an — și în toată această perioadă nimeni nu a pus problema mecanismului de numire a judecătorilor”.

Prin urmare, în opinia lui Bot, reacția ONG-urilor seamănă mai degrabă cu „fluturarea pumnilor după luptă”, pentru că „trebuia să bată alarma atunci când legea era încă în cuptorul guvernului”.

„Procedura de concurs nu este prevăzută în lege. Iar critica acestor ONG-uri nu vizează încălcarea legii, ci faptul că autoritățile au refuzat să respecte o practică informală, care putea părea mai transparentă, dar nu avea forță juridică. Cu alte cuvinte, reproșul constă în faptul că am încetat să fim mai catolici decât Papa”, a concluzionat Bot.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!