ipn.md

Protest la Primăria Vulcănești. Se cere demisia primarului, după scandalul cu drapelul Găgăuziei

Un grup de persoane a protestat pe 10 martie, la Primăria Vulcănești, în legătură cu cazul când drapelul autonomiei găgăuze nu a fost arborat în timpul întrevederii din februarie a prim-ministrului Dorin Recean cu angajații instituției. Manifestanții au solicitat demisia primarului localității, Nicolai Posmac, transmite IPN.

Protestatarii au desfășurat în fața Primăriei Vulcănești un drapel mare al Găgăuziei, cerând autorităților locale și centrale să respecte simbolurile găgăuze. Consilierul bașcanului autonomiei, Mihail Vlah, care a fost prezent la manifestație, a declarat, în timpul adresării sale către conducerea țării, că nu va permite „să fie călcat ceea ce au creat părinții-creatori”.

Amintim că, pe 20 februarie, prim-ministrul Dorin Recean a fost la Primăria Vulcănești, unde a avut o ședință de lucru cu reprezentanții instituției. Evenimentul a provocat un scandal din cauză că în sala în care s-a desfășurat discuțiile nu a fost afișat steagul autonomiei găgăuze, fiind prezente doar drapelele Republicii Moldova și Uniunii Europene. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – l-a învinuit, într-un interviu, pe Nicolae Posmac că „a decis să se ocupe de Găgăuzia prin metode banditești”, catalogând situația din jurul drapelului drept „o lovitură puternică”. În același timp, Ivan Pania, consilier municipal din Comrat și reprezentant al Blocului „Victorie” – controlat de Șor, a scris pe o rețea de socializare că Nicolai Posmac ar fi scos din sală drapelul, la cererea protoculului premierului, invocând totodată „trădare”. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins acuzația. El a precizat că drapelul Găgăuziei este prezent pe clădirea primăriei, conform protocolului.

Pe 21 februarie, primarul de Vulcănești, Nicolai Posmac, a publicat un mesaj adresat tuturor locuitorilor autonomiei găgăuze în legătură cu scandalul din jurul drapelului. Edilul a declarat că încăperea a fost pregătită de reprezentanții Cancelariei de Stat, iar el nu a îndepărtat de acolo drapelul autonomiei, după cum afirmă unele instituții mass-media. Acesta a menționat că în spatele campaniei îndreptate împotriva sa din presă, care a urmat după această situație, s-ar afla conducerea Găgăuziei – afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, căreia nu i-ar conveni că colaborează cu autoritățile centrale ale țării. Totodată, Nicolai Posmac a subliniat că orașul Vulcănești beneficiază de proiecte importante finanțate de Guvern și Uniunea Europeană.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: