PSRM vrea să modifice Constituția și a elaborat un nou Cod Funciar: „Pământul nu se vinde străinilor”

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a înregistrat un nou proiect în Parlament, cu privire la modificarea Codului Funciar. Aceștia propun „interzicerea companiilor cu capital străin să devină proprietare ale terenurilor agricole”. Totodată, deputații anunță că în curând vor veni cu o propunere de modificare a Constituției. 

Parlamentarii din partea fracțiunii BCS recunosc că inițiativa legislativă nu este nouă. Aceasta a fost respinsă în 2021, deși, în opinia lor, ar „corespunde tuturor rigorilor Codului Civil și Constituției Republicii Moldova”.

„În anul 2021, fracțiunea noastră a elaborat și înregistrat în Parlament noul proiect al Codului Funciar al Republicii Moldova, care era în corespundere cu toate cerințele și cu toate cele prevăzute în noul Cod Civil al Republicii Moldova. Cu părere de rău, majoritatea parlamentară a respins cu un an în urmă acel cod. Am ajuns astăzi să înțelegem care a fost logica respingerii a acelui proiect. Anume acea mențiune în cod, care categoric interzice înstrăinarea, vinderea terenurilor agricole străinilor”, a declarat deputatul BCS, Radu Mudreac.

Socialiștii susțin că o simplă modificare a legii nu este suficient. Ei își propun să modifice în acest sens și Constituția Republicii Moldova.

„La nivel constituțional sunt unele prevederi, care nu spun tranșant că este interzis vânzarea terenurilor agricole străinilor. Zilele următoare vom dezbate pe larg în cadrul fracțiunii, ideea de a veni cu o modificare la Constituție, prin care să fie scris clar că pământul, terenurile agricole nu se vând străinilor”, a precizat socialistul Vasile Bolea.

Amintim că, potrivit legislației, modificările Constituției pot fi realizate cu votul a cel puțin 2/3 din deputații aleși în Parlament. De precizat că BCS deține în prezent 31 de mandate.

***

Amintim că, pe 30 ianuarie, Asociația Forța Fermierilor s-a arătat îngrijorată de redacția actuală a proiectului Codului Funciar. Reprezentanții Asociației spuneau că „documentul oferă undă verde pentru companiile cu capital străin să devină proprietari ai terenurilor agricole” din Republica Moldova. Astfel, Forța Fermierilor a solicitat autorităților abilitate să organizeze de urgență dezbateri publice pentru a discuta subiectul. Forța Fermierilor declara că Articolul 21 din proiectul respectiv interzice dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole pentru persoanele fizice și juridice străine.

În replică, Ministerul Agriculturii a calificat drept „o interpretare eronată” declarațiile. Potrivit sursei, în art. 21 din proiectul Codului funciar este reglementat expres că „Persoanele fizice și juridice străine nu pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier prin acte juridice între vii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actului juridic de dobândire”.

„De asemenea, este stabilit că în cazul dobândirii terenurilor menţionate prin succesiune legală, succesorii sunt obligaţi să îl înstrăineze în termen de un an de zile”, se arată în comunicatul ministerului.

În cazul în care, în termenul prevăzut, terenul nu a fost înstrăinat, autorităţile publice locale vor întreprinde măsuri de vânzare a terenului, la valoarea de piaţă, în baza raportului de evaluare întocmit conform prevederilor Legii nr. 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, de la persoana care nu este în drept să îl deţină în proprietate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Criza apei pe Nistru se agravează: Ucraina nu mai poate asigura debitul minim

Situația hidrologică a Nistrului s-a agravat, iar autoritățile ucrainene nu mai pot asigura debitul minim de apă menținut până acum, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților afectate din Ucraina, informează Ministerul Mediului. Anunțul a fost făcut de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, marți, 29 septembrie, după o ședință extraordinară a Comisiei Nistrene.

Conform ministerului, în unele localități din Ucraina, aprovizionarea cu apă se face deja conform unui program, pe ore.

„Partea ucraineană ne-a informat despre imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate. Debitul minim menținut până la moment nu mai poate fi asigurat, având în vedere că volumul natural de apă care intră în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk este de 27 m3/s în ultimele 2 săptămâni”, a menționat instituția.

Creșterea nivelului apei în lac și, implicit, majorarea deversărilor către Republica Moldova depind de precipitațiile din partea superioară a bazinului hidrografic al Nistrului.

Ministerul Mediului a precizat că autoritățile din Republica Moldova și Ucraina mențin dialogul pe acest subiect. Comisia Nistreană urmează să se întrunească din nou dacă vor apărea noi circumstanțe, pentru a analiza situația și eventualele soluții.

Care este situația pe Nistru

Potrivit Guvernului, nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a coborât sub pragul critic de 111 metri, față de aproximativ 121,5 metri în condiții normale. La stația de captare de la Cosăuți, nivelul este de circa 2,16 metri, comparativ cu 2,67 metri în perioada în care debitul evacuat din lac era de 60 m³/s. În ultimele 24 de ore, la Cosăuți s-a înregistrat o scădere de aproximativ 23 de centimetri.

Maia Sandu a precizat că, din cauza nivelului scăzut al Nistrului, în câteva localități din Ucraina apa este deja furnizată după un program. Șefa statului a atras atenția și asupra situației de pe Prut, unde debitul evacuat a fost redus la 14 m³/s. Potrivit ei, mai sunt 72 de centimetri până la nivelul la care apa nu va mai putea fi evacuată prin sistemul hidrotehnic.

Pe 29 septembrie, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să pregătească stațiile de captare și să identifice surse alternative, pentru a preveni o criză de apă. Șefa statului a avertizat că seceta a dus la scăderi „dramatice” ale nivelului apei atât în Nistru, cât și în Prut. Potrivit ei, există riscul ca situația din această toamnă să se repete „an de an”, din cauza schimbărilor climatice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: