скрин NM

Publicitatea electorală necruțătoare a politicienilor din Moldova. Cu ce ne-a surprins campania prezidențială din 2020

Mulți numesc campania electorală prezidențială din anul 2020 una dintre cele mai apatice și mai plictisitoare. Dar candidații nu se dau bătuți și încearcă să atragă atenția alegătorilor prin toate metodele posibile: video cu holograma deputatului fugar, care „se plimbă” prin Orhei și „se salută” cu trecătorii, socialiști cu hanorace cu citate-meme-uri ale președintelui Igor Dodon, măști medicale cu lozincile din campania Maiei Sandu, karaoke cu Andrei Năstase și multe altele. NM a selectat cele mai memorabile momente prin care se face remarcată actuala campanie electorală.

1. Violeta Ivanov și Șor virtual

Violeta Ivanov, candidata Partidului „Șor” la funcția de președinte, este susținută activ de Ilan Șor, liderul formațiunii politice. Și chiar dacă se știe că politicianul fugar se află în Israel, cei din partid încearcă să creeze aparența că Șor este în Moldova.

La conferința de presă de lansare a campaniei electorale, Ilan Șor „stătea” practic alături de Ivanov sub forma unui ecran instalat special.

La sfârșitul campaniei electorale, Partidul „Șor” a lansat un spot în care este montată întrevederea lui Ivanov cu virtualul Ilan Șor în centrul Orheiului. Și holograma nu numai că „discută” cu Ivanov, dar și „se salută” cu trecătorii.

https://www.youtube.com/watch?v=ikY-vbnpQTM&feature=emb_title

Și chiar dacă se vede cu ochiul liber că spotul este montat, presa afiliată lui Șor a distribuit știri cu titluri de genul „Ilan Șor și Violeta Ivanov discută în centrul Orheiului despre transformările așteptate de Moldova”. „Cei doi lideri sunt surprinși cum discută în plin centrul Orheiului despre programul electoral „Moldova-2024”al Violetei Ivanov”, se menționa în știri.

2. Năstase, aplicația gratuită și karaoke

Și în stafful lui Andrei Năstase, candidatul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, sunt folosite tehnologiile moderne. Cu câteva luni înainte de campania electorală, ei au lansat aplicația mobilă gratuită „Andrei Năstase”, care permite comunicarea directă dintre alegători și candidat. Ce-i drept, ultima informație a fost publicată în aplicație la 31 august 2020. Conform datelor pentru luna octombrie 2020, aplicația a fost copiată de peste 1 mie de persoane.

Screenshot/NM

De asemenea, Năstase a reușit să-și demonstreze capacitățile muzicale participând la o emisiune la Diaspora FM, unde a interpretat o piesă în format karaoke.

3. Maia Sandu și „oamenii buni”

Maia Sandu, candidata Partidului „Acțiune și Solidaritate”, și-a ales sloganul electoral: „E vremea oamenilor buni”. Simpatizanții săi au început să poarte măști medicale cu inscripția „Om bun”.

Stickere cu sloganul electoral au apărut și pe automobile. Și nici aici nu s-a trecut fără curiozități. Oponenții politici, de exemplu, nu au ratat șansa de a constata că „omul bun” poate să parcheze ca un cerb.

Facebook/Ирина Астахова

De asemenea, simpatizanții lui Sandu se deplasează prin sate și discută cu electoratul. Uneori, apar întrebări față de reportajele foto ale acestor întrevederi. Astfel, pe rețelele sociale se discută pe larg o fotografie montată a lui Sergiu Litvinenco, deputat PAS. Mulți au observat că sub un teasc nu există un rezervor pentru must. Unii au comparat peripețiile lui Litvinenco cu cele ale altui deputat – Sergiu Sârbu, care s-a memorizat pentru mulți în campania electorală din anul 2019.

4. Igor Dodon și toți-toți-toți

Simpatizanții lui Dodon au decis să diversifice autoironia și au început să poarte hanorace roșii cu citatele președintelui, care au devenit meme-uri.

În lista de citate s-a inclus, de exemplu, „De-atâta” – astfel a comentat cândva Dodon crearea coaliției dintre PSRM și PDM. Hanoracele cu astfel de imprimeuri pot fi văzute la Corneliu Popovici, ex-ministrul educației, dar și la Grigore Novac, deputat PSRM, și soția acestuia.

În lista citatelor au intrat și frazele-meme-uri ale lui Dodon „Nu vă jucați cu focul” și „Beți ceai și nu vă diorgăiți”.

Iar la una dintre întâlnirile cu alegătorii din Taraclia, Dodon a spus că i-a fost prezisă victoria în turul întâi. „O bătrână din Etulia ghicește în ouă. Nu știu ce fel de prezicere e aceasta, dar ea a transmis prin cineva că voi câștiga din primul tur”, a povestit Dodon.

5. Octavian Țâcu, boxul și intelectul

Încă în cursa electorală pentru funcția de primar al capitalei, Octavian Țâcu, candidatul Partidului Unității Naționale, s-a prezentat astfel: „Boxer, bărbat și intelectual”. În campania prezidențială, Țâcu s-a poziționat aproximativ la fel: „Boxer, intelectual și istoric”.

Țâcu reamintește despre realizările sale și de la tribuna parlamentului:

Și spoturile sale publicitare încep cu secvențe în care el boxează. Iar dacă e să urmărim pagina candidatului de pe rețelele sociale, pot fi găsite înregistrări de la antrenamentele sale anterioare.

6. Renato Usatîi, sloganele lui Zelenski și site-ul Maiei Sandu

Renato Usatîi, candidatul „Partidului Nostru”, a folosit în această campanie electorală următoarele lozinci: „Nu vom aștepta primăvara – îi vom pune la închisoare iarna” și „Voi fi mereu sluga poporului meu și al nimănui altcuiva”.

Acestea au reamintit multora sloganele campaniei electorale ale actualului președinte al Ucrainei, Vladimir Zelenski: „Primăvara va veni – vom băga la pușcărie!” și „Președintele este sluga poporului!”. Ce-i drept, Usatîi a spus într-un interviu pentru NM că aceste coincidențe sunt „întâmplătoare”.

În același timp, site-ul lui Usatîi s-a dovedit a fi asemănător cu site-ul altui candidat – cel al Maiei Sandu. Dar Usatîi a găsit și aici o explicație: „Mi-a transmis cineva site-ul Maiei Sandu […], ei, și eu zic: „bun site”, am decis să adaug o rubrică […], zic, nu am timp, iată, uitați-vă, luați culorile noastre”, a spus el.

7. Deliu – candidatul care nu promite

Tudor Deliu, candidatul Partidului Liberal Democrat, a decis în această campanie „să ia” alegătorul cu sinceritatea. În locul promisiunilor tradiționale, el spune ce nu promite: de exemplu, că va majora salariile, va rezolva problema sistemului de irigare, va închide pe cineva ori va schimba istoria.

Deliu motivează acest lucru prin faptul că, potrivit Constituției, președintele nu are astfel de atribuții. „Eu nu vând iluzii și nu mint alegătorii”, susține Deliu. Și se consideră „unicul candidat care nu promite”.

8. Chirtoacă și performance-ul cu harta României și „kuliokul”

Dorin Chirtoacă, candidatul Partidului Liberal, a venit la dezbateri cu o machetă de lemn a hărții României Mari de care este despărțită Moldova, prin sârmă ghimpată. La fel, el a adus o pungă cu calendar asemănătoare cu cea în care Plahotniuc i-ar fi transmis bani lui Dodon. El a mai adus și câteva bucăți de sârmă ghimpată de la Prut și a făcut din ele ceva asemănător cu niște gratii. „Zidul care ne-a acoperit timp de 80 de ani poate deveni o metodă de a-i închide pe cei care fură”, a menționat el.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: