kremlin.ru

Putin a comentat solicitarea lui Trump de „a cruța” soldații ucraineni din regiunea Kursk (VIDEO)

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că a luat act de solicitarea omologului său american, Donald Trump, de „a cruța” soldații ucraineni din regiunea Kursk, care ar fi încercuiți de trupele ruse. El a spus că militarilor ucraineni „li se va garanta viața și un tratament demn”, în cazul în care se vor preda. De cealaltă parte, Forțele Armatele ale Ucrainei au transmis că informațiile despre „încercuirea” militarilor săi nu corespuns realității.

Vladimir Putin a vorbit, în cadrul ședinței Consiliului de Securitate al Federației Ruse din 14 martie, despre solicitarea lui Donald Trump privind soldații ucraineni.

Am luat act de apelul de astăzi al președintelui SUA, domnul Trump, de a cruța viața militarilor armatei ucrainene, o parte dintre care sunt blocați de trupele rusești în zona de invazie a Ucrainei în regiunea Kursk. Luptătorii ucraineni au comis numeroase crime împotriva populației civile în zona de invazie, iar acestea sunt calificate de Procuratura Generală a Federației Ruse drept terorism. Însă, în același timp, avem o atitudine înțelegătoare față de apelul președintelui Trump de a acționa cu considerații umanitare față de acești militari. În cazul în care vor depune armele și se vor preda, li se va garanta viața și un tratament demn, în conformitate cu normele dreptului internațional și legislația Federației Ruse”, a declarat Vladimir Putin.

Între timp, Forțele Armate ale Ucrainei au transmis, într-un comunicat, că informațiile despre „încercuirea” soldaților ucraineni din regiunea rusească Kursk nu corespunde realității. Potrivit sursei citate, astfel de mesaje „sunt create de ruși în scopuri politice și pentru a presa Ucraina și partenerii săi”. FAU a subliniat că, în ultimele 24 de ore, situația din regiunea Kursk nu s-a schimbat semnificativ, iar luptele continuă. Forțele Armate ale Ucrainei au adăugat că militarii săi din regiunea Kursk „au efectuat o regrupare” și „s-au retras pe poziții de apărare mai favorabile”, relatează Meduza.

Amintim că, pe 14 martie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat despre negocieri „foarte bune și productive” cu Putin privind invazia rusă din Ucraina. Acesta a declarat că, actualmente, mii de soldați ucraineni ar fi „complet înconjurați” de militari ruși și i-a cerut Vladimir Putin „să le cruțe viața”.

***

Forțele Armate ale Ucrainei au început operațiunea din regiunea Kursk în august 2024. De atunci, în zonele de frontieră ale regiunii au avut loc lupte. Ministerul rus al Apărării susține că, la începutul lunii martie, trupele ruse au reușit să pună în aplicare un contraatac asupra unităților ucrainene și să întoarcă sub control peste 20 de localități.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Lukașenko l-a primit pe Dodon la Minsk: „Aud cu groază că Moldova vrea să devină parte dintr-un alt stat”

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, s-a întâlnit pe 26 mai la Minsk cu președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, potrivit unui comunicat al administrației prezidențiale belaruse. În cadrul întâlnirii, Lukașenko a transmis un mesaj despre suveranitatea și independența Moldovei, declarând că aude „cu groază” despre posibilitatea ca țara să devină parte dintr-un alt stat, referindu-se la recentele declarații ale președintei Maia Sandu despre unirea cu România.

„Vreau să aud un răspuns la întrebarea despre suveranitatea și independența Moldovei. Foarte des auzim din diverse surse că Moldova este gata să devină aproape parte dintr-un alt stat. Sincer vă spun, ca om îndrăgostit de țara voastră, aud și percep acest lucru cu groază. V-aș ruga foarte mult pe tine și pe susținătorii tăi să nu permiteți în niciun caz distrugerea unei țări atât de înfloritoare și frumoase cum este Moldova”, a declarat Lukașenko.

Liderul belarus a mai îndemnat ca Moldova să nu rupă relațiile cu cei cu care a găsit întotdeauna un limbaj comun și a evocat amintiri din vizita sa în Moldova din 2018, când a semănat porumb împreună cu Dodon pe un câmp de lângă Chișinău.

Totodată, liderul belarus a propus reluarea activității comisiei bilaterale de cooperare bieloruso-moldovenești și a ridicat subiectul Uniunii Economice Eurasiatice, menționând că urmează un summit al organizației și că dorește să cunoască opinia lui Dodon pentru a o transmite șefilor de stat participanți.

Dodon, la rândul său, a acuzat-o pe președinta Maia Sandu, că „după ce a realizat că nu va fi nicio integrare europeană”, a început să promoveze „ideea lichidării statului moldovenesc”.

„Mândrie și respect față de dumneavoastră, pentru că spuneți cuvinte atât de frumoase despre patria mea. Și amărăciune pentru că înțelegeți ceea ce nu înțelege actualul președinte al Republicii Moldova. Realizez că președintele altei țări este un mai mare patriot al Moldovei decât actualul președinte al Moldovei, mă doare sufletul. Actualul președinte, după ce a realizat că nu va exista nicio integrare europeană, că acest drum este un eșec, și realitățile actuale din Moldova o demonstrează, a început să promoveze ideea lichidării statului moldovenesc. Pentru noi, aceasta este o problemă foarte gravă”, a declarat Dodon.”, a declarat Dodon.

Dodon a mulțumit totodată lui Lukașenko, afirmând că în Moldova liderul belarus este „politicianul extern susținut de majoritatea cetățenilor” și că Belarus reprezintă un exemplu pentru Moldova atât pe plan social-economic, cât și geopolitic.

NewsMaker a solicitat o reacție de la instituția prezidențială, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că pe 16 mai, fiind prezentă la conferința internațională de securitate Lennart Meri de la Tallinn, Estonia, președinta Maia Sandu a fost întrebată despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, subiect ridicat de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović. Sandu a declarat atunci că sprijinul popular pentru unificarea cu România ar putea crește dacă moldovenii vor vedea că integrarea europeană „nu se mișcă suficient de repede”.

Reamintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: