Putin, Trump și extrema dreaptă. Ce va aduce anul 2024 pentru Moldova, Europa și întreaga lume?

În 2024, mai mult de jumătate dintre locuitorii planetei își vor putea exercita dreptul la vot. Alegeri – prezidențiale sau parlamentare – vor avea loc în toate regiunile lumii: în Europa, Asia, America Latină, Africa și Oceania. NM vă povestește despre cele mai importante alegeri din 2024 și cum vor afecta acestea Moldova, regiunea și lumea întreagă.

Rusia: „Surprizele sunt imposibile”

În perioada 15-17 martie 2024, în Rusia vor avea loc alegeri prezidențiale. Acestea sunt primele alegeri prezidențiale din Rusia după invazia în Ucraina și după ce a fost modificată Constituția Federației Ruse, care prevăd, printre altele, „anularea” mandatelor anterioare ale actualului președinte Vladimir Putin, ceea ce i-a permis să candideze din nou la funcția de președinte. Nu există nicio îndoială că Putin va câștiga aceste alegeri. Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie de Centrul All-Rusian pentru Studiul Opiniei Publice, 79,8% dintre respondenți au încredere în Putin și conform unui sondaj din decembrie al Centrului Levada (adus în Rusia de un „agent străin ”), 83% dintre respondenți au încredere în Putin.

În plus, Putin nu are concurenți reali din opoziție. Până acum, s-au înregistrat oficial pentru a participa la alegeri candidatul Partidului Liberal Democrat, președintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale din Duma de Stat, Leonid Sluțkii (politicienii moldoveni pro-ruși s-au întâlnit cu el de mai multe ori), candidatul Partidului Comunist, președintele Comitetului pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat și a Arcticii din  Duma de Stat Nikolai Haritonov și candidatul partidului Oamenii noi, vicepreședintele Dumei de Stat, Vladislav Davankov.

Comisia Electorală Centrală a Rusiei nu a înregistrat un candidat cu poziție anti-război, Ekaterina Dunțova, invocând numeroase erori în listele cu semnături.

Analistul politic rus Andrei Nikulin a remarcat într-o conversație cu NM că sistemul electoral din Rusia este structurat în așa fel încât niciun candidat real al opoziției nu va fi admis în cursa electorală.

„Același mecanism de colectare a semnăturilor cu care candidații aleargă acum și se chinuie. Dacă aceasta ar fi o colectare de voturi de la cetățenii care își doresc o anumită persoană în buletinul de vot, atunci ar fi posibil să se folosească votul simplu prin sistemul electronic de serviciu public și într-o oră/cinci ore/cinci zile [adună] ambele 100 de mii și 500 de mii de semnături fără probleme, dacă adresa este introdusă corect și dacă există sau nu un punct. S-a făcut totul pentru a se asigura că nimeni din cei care nu au fost aprobați nu va trece”, a spus Nikulin.

Potrivit acestuia, sistemul a fost construit timp de 20 de ani, iar cu fiecare ciclu electoral șuruburile sunt strânse din ce în ce mai mult. În Rusia, semnăturile sunt colectate de un grup de inițiativă, introducând datele cetățenilor care au semnat pentru candidat în listele cu semnături. Trebuie să existe cel puțin 300 de mii de semnături, dar nu mai mult de 7,5 mii pentru fiecare regiune.

Comisia Electorală Centrală nu a înregistrat-o pe Ekaterina Duntova, dar un alt candidat anti război, Boris Nadejdin, continuă să adune semnături. Politicianul și bloggerul rus de opoziție Maxim Kaț a îndemnat oamenii să semneze pentru Nadejdin. În același timp, Andrei Nikulin susține că este imposibil de ocolit „praștiile create artificial de sistem”. „Dacă domnul Nadejdin le trece, înseamnă că a ajuns cumva la un acord. Și dacă a ajuns la o înțelegere, poate spune adesea lucruri inteligente, dar o va face în cadrul jocului”, a spus expertul.

El susține că nu pot exista surprize la alegerile din Rusia și doar „un eveniment neașteptat”, cum ar fi imposibilitatea fizică a „candidatului principal” de a participa la acestea, poate schimba rezultatul alegerilor.

În ciuda rezultatului prestabilit al alegerilor din Rusia, acestea vor avea în orice caz un impact asupra situației din regiune și din lume, inclusiv asupra situației de pe frontul ucrainean.

„Există diferite opțiuni. De exemplu, încercările Ucrainei de a crește presiunea mai aproape de alegeri pentru a ruina în mod principial „sărbătoarea votului”, să-i spunem așa. Inclusiv bombardarea [teritoriului rus] și traversarea frontierei [a Rusiei]. Pe de altă parte, ofensiva rusă continuă; succesele și ritmul acesteia sunt un subiect separat de discuție. Dar posibil că mai aproape de alegeri [Rusia] va încerca să obțină un oarecare succes legat de achizițiile teritoriale. Dacă va funcționa sau nu este o altă întrebare. Al treilea scenariu este să te ascunzi”, a sugerat expertul.

Dacă înainte de alegeri situația de pe front poate fi diferită, atunci după victoria lui Putin natura acțiunilor sale, potrivit lui Nikulin, este mai mult sau mai puțin clară. Expertul consideră că președintele rus nu a mai fost preocupat de mult timp de agenda internă, spre deosebire de cea externă. „El [Putin] și-a subliniat toate sarcinile în discursuri publice. Nimic nu se va schimba. Planurile sale sunt ca Ucraina să fie sub Rusia, dezmembrarea mecanismului militar NATO și restabilirea Uniunii Sovietice ca un grup de state care, poate nu din punct de vedere legal, dar practic, vor fi supuse Moscovei și controlate de către Moscova; Moldova, de asemenea își are locul în aceste planuri. Întrebarea este: cât de probabilă este implementarea acestor planuri, dar nimeni nu le-a schimbat”, a conchis expertul.

SUA: „Va fi o perioadă neplăcută pentru lumea euroatlantică”

În timp ce colectarea de semnături pentru candidații ce aspiră la funcția de președinte este finalizată în Rusia, în Statele Unite au loc primarele și caucusurile. Alegerile în America sunt programate pentru 5 noiembrie. În prezent, nu există candidați oficiali la președinție. Există „candidaturi pentru candidați”.

Primarele și caucusurile sunt procedurile prin care cele două partide principale și cele mai vechi din Statele Unite – Republican și Democrat – își aleg candidații. Votul primar este un vot secret cu folosirea urnei de vot. Procedura poate fi deschisă (participă toți alegătorii din stat, indiferent de apartenența politică), semi-deschisă (participă membrii de partid și alegătorii care nu sunt membri de partid) și închisă (participă doar membrii de partid). Caucusurile reprezintă votarea deschisă. Doar membrii de partid participă la aceasta și votează prin ridicarea mâinii.

Primarele și caucusurile sunt organizate separat în fiecare stat. În politica americană există termenul „Super Tuesday”. Aceasta este ziua în care au loc primarele în majoritatea statelor. Anul acesta, Super Marți va fi pe 5 martie. Ca urmare, fiecare stat trimite la convenție delegați autorizați să voteze pentru candidatul câștigător în stat. La marile convenții de partid se stabilesc numele candidaților oficiali.

Primarele și caucusurile sunt o parte importantă a politicii americane, care arată tendințele  alegerilor viitoare. Actualul președinte al SUA și unul dintre favoriții din cursa prezidențială, Joe Biden, participă la primarele Partidului Democrat. Concurenții săi de partid sunt Dean Phillips, membru al Camerei Reprezentanților SUA din Districtul 3 din Minnesota, și Marianne Williamson, scriitoare. Un alt favorit al cursei este fostul președinte american Donald Trump. El participă la alegerile primare ale Partidului Republican și are un concurent de partid – fostul ambasador al SUA la ONU Nikki Haley.

Donald Trump a câștigat deja primarele din Iowa (Iowa și New Hampshire, tradițional, organizează primele primarele). Acolo a avut încă un concurent de partid – guvernatorul Floridei Ron DeSantis. Trump a câștigat detașat. După aceasta, Desantis și-a retras candidatura de la primare. În ciuda faptului că Iowa este un stat destul de mic, votul de aici poate da tonul pentru întreaga campanie electorală.

Trump este cunoscut pentru faptul că „se înțelege bine cu Putin” și promite că va „termina rapid războiul din Ucraina” după câștigarea alegerilor. Dar analistul politic rus Andrei Nikulin nu este prea încrezător în victoria lui Trump.

„El (Trump) are mai multe dosare penale, iar dacă republicanii cred că el este cinstit și nevinovat, atunci aceste dosare vor influența un număr semnificativ de alegători neutri indeciși”, crede expertul. Și adaugă că victoria lui Trump este „așteptată la Kremlin”.

„Dacă printr-un miracol Trump ajunge la putere, atunci orice este posibil: haos și diviziune în Statele Unite, încercări de a crea un regim autocratic, retragerea Americii din NATO sau conflicte în cadrul NATO. Nu există nicio îndoială că va preda Ucraina, indiferent de faptul că susținătorii săi declară contrariul. El poate face acest lucru prin încetarea sprijinului pentru Ucraina și încheierea unui fel de acord cu Rusia. Aceasta va fi o perioadă foarte neplăcută pentru lumea liberală euroatlantică occidentală”, a conchis expertul.

Europa: „Extrema dreaptă eurosceptică va avea rezultate semnificative”

În această vară, între 6 și 9 iulie, Uniunea Europeană va alege o nouă componență a Parlamentului European. Alegerile vor avea loc în toate țările UE, numărul deputaților dintr-o țară depinde de populația acesteia: cu cât populația este mai mare, cu atât mai mulți deputați. De exemplu, din Polonia trebuie să fie aleși 53 de deputați, din Slovenia 9. În total, trebuie să fie aleși 720 de parlamentari europeni.

În prezent, Parlamentul European este format din 705 deputați. Deputații creează fracțiuni în funcție de apartenența la partid, și nu de țara pe care o reprezintă. Actualul Parlament European are șapte fracțiuni și 42 de deputați independenți. Euroscepticii sunt reprezentați de două facțiuni: Identitate și Democrație (65 de deputați) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (64 de deputați). Cu toate acestea, în noul Parlament European ar putea exista mai mulți eurosceptici de extremă dreapta.

Experta WatchDog, Mihaela Sirițanu, consideră că radicalii vor putea demonstra un rezultat semnificativ la actualele alegeri, fapt ce ar putea afecta negativ Parlamentul European, Uniunea Europeană și integrarea europeană a Moldovei. „În ciuda faptului că Parlamentul European are funcții destul de limitate, trebuie să înțelegem că întotdeauna a stabilit direcția și a dat semnale clare Comisiei Europene. Parlamentul European a fost întotdeauna cel mai progresist organ al UE, a adoptat rezoluții progresive cu privire la imigranți, războiul din Ucraina și extinderea UE. Odată cu creșterea euroscepticilor, această tendință se va schimba”, a spus expertul.

Sirițanu a mai menționat că alegerile pentru Parlamentul European „stabilesc tendința” pentru alegerile naționale. Și sunt foarte multe scrutine în Europa în acest an. De exemplu, alegeri parlamentare vor avea loc în Austria, Belgia, Portugalia, Lituania și Croația. Popularitatea euroscepticilor este de așteptat să crească și la nivel național, potrivit expertului.

Merită să reamintim că în 2023 partidul populist „Curs –  democrația socială” a câștigat alegerile parlamentare din Slovacia. Actualul prim-ministru al Slovaciei, Robert Fico, este numit „Orbanul slovac”. (Viktor Orbán este prim-ministrul Ungariei, care se opune sprijinului european pentru Ucraina și adesea este împotriva cursului european comun. Orbán afirmă deschis necesitatea reducerii ajutorului pentru Ucraina și vorbește despre necesitatea de a urma o „politică externă suverană”).

Un alt exemplu unde euroscepticii au obținut victorie este Țările de Jos. Acolo, Partidul Libertății condus de Geert Wilders a câștigat alegerile parlamentare anticipate din toamna anului 2023. Formațiunea pledează pentru ieșirea țării din UE.  Doar că nu a reușit să formeze un guvern.

În Austria, Partidul Libertății de extremă dreapta este lider în sondaje înainte de viitoarele alegeri parlamentare care vor avea loc în toamna anului 2024. În timpul discursului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în parlamentul austriac, reprezentanții acestui partid au părăsit sala lăsând placate cu inscripția „neutralitate”.

Mihaela Sirițanu a remarcat că venirea la putere a euroscepticilor în unele țări din UE ar putea afecta multe lucruri. UE ia cele mai importante decizii la summit, unde fiecare țară are un vot. Mai mult, un vot negativ poate bloca decizia întregii Uniuni Europene. De exemplu, în decembrie 2023, Ungaria a blocat alocarea de asistență financiară Ucrainei.

„Aceste alegeri afectează și Moldova. Multe dintre partidele extremiste se opun extinderii UE, iar venirea lor la putere ar putea duce la stagnarea integrării europene a Moldovei și la mai puțin sprijin pentru Ucraina”, a explicat expertul.

Și politologul român Sorin Ioniță vorbește despre popularitatea tot mai mare a euroscepticilor de extremă dreapta din UE, dar notează că nu există unitate în tabăra lor. „Ultra dreapta poate fi pentru Putin sau poate fi împotriva lui. Acest lucru i-ar putea împărți după alegeri”, spune politologul. În opinia lui, euroscepticii vor putea obține 20-22% dintre voturi la alegerile pentru Parlamentul European.

Expertul a mai remarcat faptul că partidele române de extremă dreaptă își pot nominaliza candidații pentru Parlamentul European pentru prima dată. „În România, politicienii radicali au intrat în Parlamentul European, dar pe listele altor partide, mai moderate, aceeași social-democrați (PSD). Acum putem vedea candidați oficiali din partidele radicale, aceeași „Alianță pentru Unitatea Românilor” (AUR) își poate nominaliza propriii candidați. Și aceasta va fi pentru prima dată în România când euroscepticii și radicalii vor candida în mod deschis pentru Parlamentul European”, a spus Ioniță.

România: „Nu există deocamdată candidați oficiali”

În 2025, România va alege un nou președinte, dar experții nu se grăbesc să facă previziuni, întrucât principalii candidați nu sunt încă cunoscuți. „Nu avem deocamdată niciun candidat oficial. Putem doar presupune că cel mai mare partid, PSD, va avea propriul candidat și, posibil, va fi actualul premier Marcel Ciolacu, dar acesta nu a anunțat oficial acest lucru. În ceea ce privește Partidul Național Liberal (PNL) nu există încă o claritate. Știm că radicalii de dreapta vor participa cu siguranță: atât George Simion, cât și Diana Șoșoacă”, a spus Sorin Ioniță.

Expertul a mai menționat că într-o situație interesantă se află secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană, despre a cărui participare la alegerile prezidențiale din România se discută.

„Nu poate face agitație în timp ce ocupă funcția de secretar general adjunct al NATO, dar o face cu ajutorul echipei sale. Reiese așa o campanie electorală neoficială. Se presupune că va participa la alegeri, deoarece a antrenat deja anumite resurse. Dar nu și-a anunțat oficial participarea. Poate că se va răzgândi în ultimul moment dacă va vedea că nu are nicio șansă. Dar are oameni care îl promovează, are influenceri, are o echipă”, a spus Ioniță.

Mihaela Sirițanu a remarcat că pot exista diferite scenarii la alegerile din România: „PSD se așteaptă ca candidatul lor și George Simion să ajungă în turul doi. PNL are în vedere un scenariu în care actualul președinte al României, Klaus Iohannis (reprezentând PNL), preia funcția de șef al Consiliului European (actualul șef al Consiliului European intenționează să demisioneze dacă va câștiga alegerile pentru Parlamentul European) . În acest caz, Iohannis va fi înlocuit cu unul interimar, care va avea apoi o șansă mai mare la alegeri datorită acestui lucru. Unele sondaje arată că AUR devine a treia forță din țară”.

Dar Moldova?

În 2024 ar putea avea loc și alegerile prezidențiale în Moldova. Potrivit noilor modificări operate de PAS la Codul Electoral, alegerile prezidențiale pot avea loc nu mai devreme de 90 de zile înainte de expirarea mandatului prezidențial și nu mai târziu de două luni de la expirarea mandatului. Aceasta înseamnă că alegerile ar putea avea loc între octombrie 2024 și februarie 2025.

Principala favorită la alegeri rămâne în continuare actuala președintă Maia Sandu. Mihaela Sirițanu îl consideră pe primarul Capitalei, Ion Ceban, cel mai apropiat concurent al ei. „Acest lucru este demonstrat de rezultatele alegerilor locale. O altă opțiune este [ex-bașcanul Găgăuziei Irina] Vlah, dar ea nu a avut succes electoral semnificativ de mult timp, ceea ce ar putea-o retrograda pe locul trei”, a menționat expertul. În același timp, ea consideră că este puțin probabil ca Sandu să aibă un concurent puternic pro-european.

În aceeași zi cu alegerile prezidențiale din Moldova, ar putea avea loc și un referendum privind aderarea Moldovei la UE, inițiat de Sandu. Potrivit Mihaelei Sirițanu, el o poate ajuta pe Maia Sandu să câștige din primul tur, deoarece va mobiliza electoratul pro-european, iar Sandu se va promova ca singurul candidat cu adevărat pro-european.” Totuși, potrivit expertului, referendumul ar putea eșua.

„Dacă electoratul pro-rus boicotează referendumul, atunci există riscul perturbării alegerilor prezidențiale”, crede Sirițanu.

În timp ce există un favorit clar la alegerile prezidențiale, alegerile parlamentare care vor avea loc în 2025 încă sunt o intrigă. Mulți experți prevăd că PAS nu va primi o majoritate în parlament la aceste alegeri și va fi nevoie de formarea unui guvern de coaliție. Așadar, odată cu sfârșitul anului „super electoral” 2024, Moldova se va confruntă cu un an la fel de important din punct de vedere politic, 2025.

---

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

---

---

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

---