pxfuel.com

Raport CJI: Doar trei posturi de televiziune au reflectat neutru campania electorală

Trei posturi de televiziune din 10, monitorizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în cadrul campaniei pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021, au reflectat neutru evenimentele și activitățile concurenților electorali în perioada 25 iunie – 1 iulie 2021. Este concluzia celui de-al patrulea raport de monitorizare a comportamentului mass-mediei în campania electorală, lansat de CJI marți, 6 iunie.

Potrivit raportului, două posturi TV au favorizat masiv Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), iar unul – Partidul Politic Șor (PP Șor). Toate trei au defavorizat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și pe președinta R. Moldova, Maia Sandu. În cazul altor patru posturi TV a fost remarcată o atitudine selectivă în raport cu BECS, PP Șor sau PPDA.

Astfel, în perioada 25 iunie – 1 iulie 2021, în principalele buletine de știri ale celor 10 posturi de televiziune monitorizate au fost constatate următoarele tendințe de reflectare a alegerilor:

  • Postul public de televiziune Moldova 1 a oferit acces în știri marii majorități a concurenților electorali, pe care i-a reflectat corect și echidistant. Majoritatea concurenților electorali au fost reflectați preponderent neutru, cu excepția BECS, față de care a fost remarcată o atitudinea selectivă. Blocul fost favorizat atât prin frecvența și spațiul alocat aparițiilor, cât și prin tonalitatea pozitivă. PAS a fost reflectat mai mult neutru, fiind în același timp dezavantajat prin transfer de imagine de materialele cu subiecte negative despre președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ex-lidera PAS. În materialele monitorizate, faptele au fost separate de opinie, limbajul și imaginile utilizate au fost potrivite. Pluralismul surselor nu a fost asigurat, iar balanța echilibrului de gen al surselor a fost înclinată spre bărbați în detrimentul femeilor.
  • NTV Moldova și Primul în Moldova au oferit spațiu de emisie la mai puțin de jumătate din concurenții electorali. Posturile de televiziune au demonstrat un comportament tendențios și partizan în raport cu BECS, care a beneficiat de cel mai mare spațiu al intervențiilor, tonalitatea reflectării fiind pozitivă și neutră. Concurentul electoral PAS a fost defavorizat, acesta fiind mai mult menționat decât citat în știri, situație similară și în cazul președintei R. Moldova, Maia Sandu. De cele mai multe ori, tonalitatea adoptată de NTV Moldova și Primul în Moldova în raport cu PAS a fost una negativă. Mai mult de jumătate din numărul știrilor controversate au fost dezechilibrate. Balanța echilibrului de gen a fost înclinată spre sursele de sex masculin.
  • Posturile de televiziune Jurnal TV, Pro TV și TV8 au reflectat, în mare parte, corect și echidistant campania electorală și nu au favorizat sau defavorizat în mod evident anumiți concurenți electorali. Aceste instituții au oferit acces în știri majorității candidaților adoptând în raport cu concurenții, de cele mai multe ori, o tonalitate neutră. Cea mai mare parte din știrile monitorizate au fost imparțiale, separând faptele de opinie, iar cele controversate au asigurat de cele mai multe ori echilibrul de surse. Materialele monitorizate au fost dezechilibrate din perspectiva asigurării echilibrului de gen.
  • RTR Moldova a reflectat corect și echidistant campania electorală, oferind acces în știri majorității concurenților electorali. Cele mai multe materiale au fost obiective și imparțiale, faptele au fost separate de opinii, iar limbajul și imaginile utilizate au fost neutre. Tonalitatea reflectării concurenților electorali a fost neutră pentru marea majoritatea a concurenților, cu excepția PP Șor care a fost favorizat de numărul mai mare al aparițiilor, volumul alocat reflectării și tonalitatea pozitivă. Postul nu a asigurat diversitatea surselor și egalitatea de gen a acestora.
  • Prime TV și Publika TV au oferit acces în știri la mai puțin de jumătate din concurenții electorali, majoritatea fiind tratați echidistant, de o manieră neutră. Din perspectiva spațiului alocat intervențiilor, a selectării subiectelor pentru reflectare și a unghiului de abordare, posturile de televiziune au acordat prioritate PP Șor și BECS, reflectați în mai multe cazuri în lumină pozitivă. În cazul Publika TV, o anumită predilecție a fost remarcată și pentru PPDA, prin subiectele alese. Posturile de televiziune au asigurat tuturor celor acuzați dreptul la replică. Majoritatea știrilor au fost realizate dintr-o singură sursă. Posturile nu au asigurat echilibrul de gen al surselor/protagoniștilor.
  • TV6 a oferit acces în știri la mai puțin din jumătate din concurenții electorali. Postul a favorizat în mod evident PP Șor atât prin frecvență și spațiul mai mare alocat intervențiilor, cât și prin tonalitatea pozitivă. În mai multe știri, postul de televiziune a adoptat o tonalitate negativă față de PAS și de președinta R. Moldova, Maia Sandu, precum și față de BERU. O parte din aceste materiale au fost dezechilibrate. Sursele nu au fost suficient de diverse, iar unele știri conflictuale au fost dezechilibrate sau parțial echilibrate. Postul nu a asigurat echilibrul din perspectiva egalității de gen, balanța înclinând spre bărbați.

Posturile au fost selectate în conformitate cu următoarele criterii: audiența/impactul (național, regional), tipul de media (audiovizual), forma de proprietate (publică, privată), limba difuzării (română, rusă).

Raportul  a fost realizat cu sprijinul financiar al Oficiului Ambasadei Țărilor de Jos în R. Moldova.

Pe 5 iulie, a fost publicat raportul de monitorizare realizat de Asociația Presei Independente (API) în cadrul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte. În total, au fost monitorizat 10 portaluri online, în perioada 21-30 iunie. Potrivit experților, portalul NewsMaker.md a avut o politică editorială echilibrată în raport cu toți concurenții electorali, fără a favoriza sau defavoriza pe cineva.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

A plecat, dar… a rămas! De ce Cojuhari este încă la șefia Agenției Proprietăți Publice, deși și-a anunțat demisia

Deși și-a anunțat demisia de la conducerea Agenției Proprietății Publice (APP) încă la sfârșitul lunii iunie, Roman Cojuhari rămâne, deocamdată, în funcție. Acesta a confirmat pentru NewsMaker că cererea sa de demisie nu a fost încă aprobată.

Cojuhari a declarat că se află în concediu până pe 12 iulie și că, în cererea de demisie, a solicitat eliberarea din funcție începând cu 13 iulie, prima zi după revenirea la serviciu.

Potrivit acestuia, înainte de a-și anunța public demisia, l-a informat personal pe fostul premier Alexandru Munteanu despre decizia sa și despre faptul că urma să plece în concediu.

„Pe domnul Munteanu, înainte de a anunța public, l-am anunțat personal. Inclusiv am comunicat că eu sunt în concediu până pe 12, că este scrisă cererea și imediat când mă întorc în țară am să o aduc”, a explicat Cojuhari.

Întrebat dacă faptul că Alexandru Munteanu și-a anunțat între timp demisia din funcția de prim-ministru a împiedicat aprobarea cererii sale, Cojuhari a declarat pentru NM că nu poate comenta aspectele juridice ale procedurii, însă a reiterat că demisia trebuie aprobată prin hotărâre de Guvern.

„Nu doar e nevoie să fie semnată de către prim-ministru cererea, trebuie să fie dispoziția prim-ministrului votată în ședință de Guvern”, a mai precizat el.

Cojuhari a respins, totodată, în discuția cu NM, informațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi revenit deja la serviciu.

Potrivit Legii cu privire la Guvern, după încetarea mandatului Executivului, acesta nu mai poate numi, propune pentru numire sau elibera din funcție persoane cu funcții de demnitate publică. Legea prevede o derogare doar pentru numirea temporară în alte funcții de demnitate publică decât cea de ministru sau de funcționar public de conducere de nivel superior și pentru eliberarea din funcție a acestor persoane exclusiv în cazul imposibilității obiective de a-și exercita atribuțiile. Aceleași restricții se aplică și prim-ministrului interimar.

Roman Cojuhari și-a anunțat demisia din funcția de director al APP pe 29 iunie, în contextul scandalului de la Întreprinderea de Stat „MoldATSA”, care a dus inclusiv la demisia lui Radu Marian din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

La câteva zile distanță, pe 3 iulie, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Din 8 iulie, interimatul este asigurat de vicepremierul pentru economie și digitalizare, Eugeniu Osmochescu, până la învestirea unui nou Guvern.

Între timp, pe 10 iulie, PAS l-a desemnat pe omul de afaceri Vasile Tofan drept candidat la funcția de prim-ministru. Candidatura acestuia urmează să fie înaintată oficial președintei Maia Sandu pe 11 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: