Rata medicilor infectați din Moldova este una dintre cele mai înalte în lume. COVID-19 în cifre

Autoritățile Moldovei consideră că prin măsurile dure de carantină, au reușit să țină sub control epidemia de coronavirus în țară și că situația evoluează conform unui scenariu optimist. NM a decis să compare statistica îmbolnăvirilor și a mortalității provocate de COVID-19 în Moldova și în alte țări, inclusiv în cele cu un număr de locuitori asemănător cu cel al țării noastre. Și să compare rata medicilor și a lucrătorilor medicali printre cei infectați.

Ucraina

Potrivit datelor din 6 mai, în Ucraina s-au depistat 13,1 mii de cazuri de coronavirus. 327 de persoane din Ucraina au devenit victime ale COVID-19. Peste 2000 s-au vindecat. Astfel, în această țară sunt astăzi 10,7 mii de persoane infectate cu coronavirus.

Populația Ucrainei este de aproximativ 42 de milioane de locuitori. Deci, la 1 milion de locuitori din Ucraina sunt aproape 300 de cazuri confirmate de infectare cu COVID-19.

2,2 mii de persoane dintre cele infectate cu COVID sunt medici și lucrători medicali. Deci, aproape fiecare a cincea persoană infectată cu coronavirus în Ucraina este medic.

***
Autoritățile Ucrainei au instituit regim de stare de urgență la 25 martie, din cauza răspândirii coronavirusului, au sistat traficul aerian și au închis aproape toate punctele de trecere a frontierei terestre. În stradă, nu pot fi grupuri mai mari de două persoane, în locurile publice este interzis să fii fără mască de protecție.

România

Până la 6 mai, 13,8 mii de persoane din România au fost diagnosticate cu coronavirus. 827 de pacienți au decedat din cauza COVID-19, 5,4 mii s-au vindecat. Alte 7529 de persoane continuă tratamentul.

Populația României este de aproape 19,5 milioane de persoane. La 1 milion de locuitori din România revin 719 cazuri de COVID-19 confirmate oficial.

Ultima oară, datele cu privire la numărul de medici infectați din România au fost actualizate la 18 aprilie. Atunci, erau 1031 de medici infectați – fiecare al optulea contaminat în țară la acel moment.

***

În România a fost instituită starea de urgență și au fost închise frontierele la 16 martie. Ieșirea din casă a fost permisă doar în caz de necesitate. Persoanelor care au depășit vârsta de 65 de ani le-a fost interzis să-și părăsească locuințele. În locurile publice și în transport este obligatorie masca de protecție. În luna mai, România a început să relaxeze măsurile restrictive.

Belarus

17,7 mii de infectări cu coronavirus au fost înregistrate în Belarus până la 6 mai. Din cauza complicațiilor provocate de COVID-19, au decedat 103 persoane. 3359 de pacienți s-au vindecat. Peste 14 mii de persoane se află încă în spitale.

Populația Belarusului este de aproape 9,5 milioane de persoane. La 1 milion de locuitori în Belarus revin 1942 de cazuri de contaminare cu COVID confirmate oficial.

Ultima actualizare a informației cu privire la infectarea medicilor și a lucrătorilor medicali efectuată de Ministerul Sănătății din Belarus este din 16 aprilie. Atunci au anunțat despre 419 medici infectați. La acel moment, aceasta însemna fiecare al 11-lea infectat cu coronavirus în Belarus.

***
În Belarus nu s-au instituit niciun fel de măsuri restrictive. Țara nu și-a închis hotarele. Întreprinderile, magazinele, restaurantele și instituțiile de învățământ activează ca de obicei. Totodată, în Belarus nu au fost interzise evenimentele în masă.

Italia

213 mii de cazuri de infectare cu coronavirus s-au înregistrat în Italia de la începutul epidemiei. Peste 29 de mii de persoane au decedat, 85,2 mii de persoane s-au însănătoșit. În spitale se mai află încă aproape 100 de mii de persoane.

Populația Italiei este de 60,3 milioane de persoane. Astfel, la 1 milion de locuitori ai Italiei revin 3,5 mii de cazuri confirmate de COVID.

De la începutul lunii aprilie, autoritățile Italiei nu publică informația despre lucrătorii medicali infectați. Conform datelor CNN, la 7 aprilie, în Italia s-au îmbolnăvit de coronavirus 12 681 de medici și lucrători medicali. Atunci, în țară erau 135,5 de mii de persoane infectate, adică fiecare al zecelea era medic.

***
Starea de urgență a fost instituită în Italia la 31 ianuarie, când în țară au fost depistate primele cazuri de COVID-19. Iar la 22 martie, a fost instituită „stare economică excepțională”, fiind închis practic totul, în afară de farmacii, magazinele de produse alimentare și fabricile producătoare de mărfuri de primă necesitate. Oamenilor le-au permis să iasă din casă doar în caz de strictă necesitate.

Albania

În afară de țările vecine și de Italia, în care epidemia a evoluat conform unuia dintre cele mai dificile scenarii, NM a decis să compare situația din Moldova cu cea din țările apropiate ei după numărul de locuitori. În plus, la începutul lunii aprilie, premierul Ion Chicu a comunicat despre două posibile scenarii de evoluție a situației în Moldova – albanez, „optimist” și italian, „pesimist”.

La 6 mai, în Albania au fost confirmate 820 de cazuri de infectare cu coronavirus. Din cauza COVID-19, au decedat 31 de persoane, 570 s-au vindecat. Alți 219 bolnavi sunt sub supravegherea medicilor.

Populația Albaniei este de 2,84 milioane de persoane. Astfel, la 1 milion de locuitori din Albania revin 285 de cazuri de infectare cu coronavirus confirmate oficial.

La mijlocul lunii aprilie, presa a anunțat despre 41 de cazuri de infectare cu coronavirus în rândurile medicilor. Atunci, fiecare a zecea persoană infectată cu coronavirus era lucrător medical.

***

Starea de urgență a fost instituită în Albania la 13 martie, au fost închise restaurantele, centrele comerciale și toate magazinele cu excepția celor de produse alimentare. În toată țara au fost instalate puncte de control. A fost sistată comunicarea cu alte țări.

Georgia

Potrivit datelor din 6 mai, 610 persoane din Georgia au fost diagnosticate cu coronavirus. Din cauza complicațiilor provocate de COVID-19, au decedat 9 pacienți, 269 de persoane s-au vindecat. 332 de persoane continuă tratamentul în spitale.

Populația Georgiei este de 3,7 milioane de persoane. Deci, la 1 milion de locuitori ai Georgiei revin peste 150 de cazuri de infectare confirmate.

De la începutul epidemiei, în Georgia s-au infectat cu coronavirus 30 de medici. Fiecare al 20-lea infectat cu COVID-19 din Georgia este lucrător medical.

***
Starea de urgență a fost instituită în Georgia la 21 martie. În țară funcționează ora de asediu, de la 21:00 până la 6:00, grupurile din mai mult de trei persoane sunt interzise. Oamenii pot ieși din case doar în cazuri de necesitate stringentă. Este sistat traficul aerian, sunt închise hotarele terestre cu Armenia și Azerbaidjan. Orașele Tbilisi și Rustavi sunt închise în carantină.

Moldova

Până la 6 mai, în Moldova au fost înregistrate 4363 de cazuri de infectare cu coronavirus. Victime ale COVID-19 au devenit 136 de persoane. 1544 s-au însănătoșit. 2683 de persoane continuă să se trateze.

Populația Moldovei, inclusiv Transnistria, constituie aproximativ 4 milioane de persoane. Astfel, la 1 milion de locuitori ai Moldovei revin 1082 de persoane infectate.

Conform ultimelor date, în perioada epidemiei, 1055 de lucrători medicali din Moldova s-au contaminat cu coronavirus. Aceasta înseamnă fiecare al patrulea caz de infectare din țară.

***

Starea de urgență a fost instituită în Moldova la 15 martie. A fost sistat traficul aerian și transportul internațional de pasageri. S-au închis școlile, instituțiile universitare, grădinițele, toate localurile din domeniul serviciilor, piețele, magazinele de produse nealimentare. Persoanelor care au depășit vârsta de 63 de ani le-a fost interzis să iasă din casă fără o necesitate stringentă. La sfârșitul lunii aprilie, măsurile restrictive au început să fie relaxate: s-au deschis magazine, restaurantelor le-a fost permis să vândă bucate cu livrare, iar cetățenilor – plimbările în parcuri.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: